Page 6 - Bunul_Econom_1901_03
P. 6
Pag. 6 BUNUL ECONOM ______ __ __________________ Nr- 3
■2,815.512 cor. (84 cor.de maja metrică). membrii d reeţiunii şi ai comitetului de su
Ceară s’a-câştigat 2.319 m. m. în preţ praveghere pe anul de gestiune 1901.
de 463.800 coroane. O coşniţâ a dat 6. Alegerea unui membru — eventual
Cel dintâiu Român, care a beut — alor doi membrii în direcţiune.
în mijlociu 5.08 kgr. miere şi 0.35 kgr.
cafea, a fost logofătul lui Bogdan Chio 7. Eventuale propuneri ivite în cadru
ceară.
rul, Ioan Tăutul. §-Iui 28. din statute.
In 1891 erau stupi în coşniţe
El a fost trimis adecă de Vodă 8. Exmiterea alor 2 acţionari pentru
obicinuite 356.875, s’au dobândit 20.519
Bogdan la Constantinopol, ca se închine verificarea procesului verbal.
m. m. miere în preţ de 1,231.140 cor.,
Moldova Turcilor. Domnii acţionari, cari voiesc a parti
ceară 1.299 m. m. în preţ de 259.800
Stând cu Vizirul la masă, i-s’a cipa la adunare în persoană sau prin pleni-
cor.; o coşniţă a dat 4.42 kgr. miere potenţiaţi, sunt rugaţi a-şi depune, în înţele
dat cafeaua neagră, după obiceiul tur
şi 0.28 kgr. ceară. sul §-!ui 20 din statute, la cassa institutului,
cesc.
Deci în timp de 8 ani s’a făcut acţiile eventual documentele de plenipotenţâ,.
Tăutul nu-’şi putea da cu soco
un spor frumos pe terenul stupăritului. cel mult până în 2 Martie st. n. 1901.
teala’ ce beutură e asta, aşa neagră,
Numeral stupilor în coşniţe mobile Hunedoara, Ianuarie 1901.
şi nici nu visa că e ferbinte.
a crescut la 104.326 (aproape s’a în Direcţiunea.
El vedea că vizirul nu-’şi bea
doit), numărul stupilor în coşniţe obici
cafeaua, (vizirul aşteptă se se mai ră
nuite încă s’a ridicat la 91.024 miere
cească), şi credea că vizirul aşteaptă
s’a produs mai multă cu 12.999 m. m.
ca Tăutul se închine şi se bea înainte, Pentru economi!
a cărei valoare s’a ridicat cu 1,584.372
ca oaspete ce era. Tăutul ridică deci
coroane, ceară de asemenea s’a produs
ceaşca şi strigă: «Trăiască Măria Sa In Lugoş să află un mare depo-
cu 1020 m. m. mai multă, a cărei
împăratul», şi dete cafeaua pe gât sit (magazin) de maşini agricole de
valoare s’a ridicat cu 204.000 cor.;
djptr’o sorbitură. tot felul, precum.şi atelier pentru re
chiar şi singuraticii stupi au dat roadă
De-odată sări în picioare, ars pe
mai bună, şi anume ud plus de 0.66 parat de maşini, — împreunate cu
gât de cafea, şi strigă cât îl ţinură
kgr. la miere şi 0.07 la ceară, ceea-ce cancelarie pentru comisiuni, —
plămânii: «Trăiască împăratul şi Vizirul»!
fără îndoială este a se atribui - înmulţi fiind proprietatea şi sub conducerea
El striga fiind-că nu mai putea de dlui Valeriu Pop.
re! stupilor în coşniţe mobile, de sistem
arsură!
.raţional. Toţi economii cari doresc să cum
Vizirul a rămas cu gura căscată
Dintre toate comitatele, în pri pere ceva maşini economice sau au
auzindu 1 strigând aşa de tare.
vinţa stupăritului comitatul Torontalului maşini de reparat sau vreau să-’şi pro
Bietul logotăt şi-o fi adus aminte
stă dîn locul întâiu. In 297 comune cure ceva de ale economiei, vor fi
multă vreme de «beutura Turcului».
ale acestui comitat au fost 34.557 foarte mulţumiţi de marfa primită, de
coşniţe mobile, 6016 coşniţe obicinuite, să vor adresa numitului Valeriu Pop
Comitetul de.redacţie:
s’au produs 2016 m. m. de miere şi în L ugO Ş .
97 m. m. de ceară în preţ de 188-744 Preşedinte : D r. Ioan M/ihu. Cei-ce vreau să fie feriţi de înşelă-
) i
coroane. ^ Mem brii: Dr. St. Erdelyi, IoanM ihaiu, ciunea agenţilor necunoscuţi şi fără
In Ardeal stupăritul este mai îna Daniil David şi Constantin Baicu. inimă, adreseze-să dară, spre binele lor
________ i______ ^__________ ______________
intat în comitatele: Cojocna, Mureş- înşişi, la
Turda, Ternava-mare, Bistriţa-Năsăud Proprietar - editor: I oan M i h a i u
şi Solnoc-Dobâca. Redactor respons. I oan M o ţa
depositar de maşini agricole şi comisio
nar economic în Lugoş,
Banca austro-ungară din Viena.
Dobânzile acestei bănci mari pe 1900 (133) 1 -2.
dau cifra de 16,567.061 coroane (ţaţă Convocare.
cu 18,347.000 în 1899) dând loc la Insertiuni mici
Domnii acţionari ai institutului de credit J
împărţirea unui dividend de 79 coroane Publicări la acest loc costă numai 1 cr. şirul
şi economii »Corvineana« societate pe acţii,
de acţiune (faţă de 102 coroane în
se invită în virtutea §-lui 19 din statute la
anul 1899.) Reservele sunt dotate cu Frumoasei blondine.» Pentru lăcătuşi!
g, Y-a adunare generală, ordinară oare
810.806 coroane. Guvernul austriac în- se va ţine în Hunedoara la 3 Martie Te-am întâlnit, m’ai Andrei Florea, de
caSsează ca titlu de participaţiune st. n. 1901, la 2 oare p. m. în localul zăpăcit. Te-am ascultat, naştere din A r d e u,
m’ai fărmecat. Biet de calfă de lăcătuş, care
2,250.075 coroane, ear’ guvernul ungar institutului. mine ce să fac, am şi a învăţat măestria aici
1,317.471 coroane. par’că nu am cap, şi în Orăştie şi acum lu
O b i e c t e l e p u s e la o r d i n e a zii ei s unt :
de gânduri nu mai scap. crează în fabrică în
Aducere de galiţe din Bulgaria în 1. Raportul anual al direcţiunii despre Tot mereu mi-te iveşti Porcurea, — caută loc
Ungaria. Căutarea urcată a ouelor starea întreprinderii preste tot şi despre resul- şi-n ureche îmi şopteşti:
hei dar’ ce mai „m i de lucru la un lăcătuş
şi galiţelor în străinătate a înduplecat tatul anului al V-lea de gestiune în special. se 1“ eşti... Ce-’i, pe- care ar avea lipsă de
o mulţime de economi din Bulgaria a 2. Raportul corriitetului de supraveghere. aici de nu mai vii, şi
o calfă bună.
da mai multă luare aminte cultivării 3. Darea absolutroului direcţiunii şi co în dor pe toţi ne ţii ? A să adresa lui
de galiţe. In zilele din urmă ale lunei mitetului de supraveghere. Hai să te vedem, şi să
Noemvrie au sosit în Ungaria 1000 te jucăm, să te învâr Andrei Florea,
4- Decisiunea asupra împărţirii profitului tim, să te năcăjim... calfă de lăcătuş
de gâşte vii. Preţul acelora a fost de
curat, realisat în anii! al V-lea de gestiune. Ghici? în Porcurea p. u. H.-Boicz
2 80 franci pro păreche, la Vidin.
5. Fixarea marcelor de presentă pentru !