Page 1 - Bunul_Econom_1901_04
P. 1
Anul II Orăştie, 2b Ian. v. (2 Febr. n.) 1901 Nr. 4
O R G A N U L
A B O N A M E N T E : ' j! I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 'fl.); jumetale an 2 cor. (1 fl.) jl
Pentru R o m â n i a 16 franci. i| A pare în fiecare Sâmbătă Abonam entele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Reîntinerirea poporulni român, i menţător de mare, şi a c e l e b o a l e j Austriacii nu se mai încălzesc de aceste
p o p o r a l e , cari sunt dovezi ale unei stări. Se scrie mai nou din Viena, că
rele ocârmuiri sanitare, a unei stări de guvernul de-acolo nu poate îndupleca
11 neîngrijire neiertată a binelui obştesc, pe nici una din partidele dietei aus-
Voiu arăta, zice Dr. Babeş. în s unt l a n o i f o a r t e lă ite şi ne pun triace, ca să primească de nou pactul
ţ
un alt capitol al cercetărilor sale, — că în privinţa asta pe o treaptă foarte de cu Ungaria.
în adevăr în asemănare cu alte state jos printre celelalte state europene.
civilisate (luminate), noi în România stăm Regina Angliei s’a inmoimentat
Dacă în acelaşi timp asămănăm su
cu mult mai rău în ce priveşte numă mele de bani cheltuiţi de stat şi de ju ieri, Vineri. Au luat parte multe capete
rul morţilor şi sporirea poporaţiunii, cu deţe (comitate) şi de comune, pentru încoronate. Intre alţii împăratul Germa
toate-că numărul naşterilor la noi este niei şi Ţarul Rusiei, cu ai lor, alţii au
stîrpirea boalelor, aflăm, că România
unul din cele mai mari, în asemănare trimis representanţi pe câte un prinţ.
cheltueşte pentru acest scop mai mult
cu acelaşi număr în alte ţeri.
decât celelalte state europene.
(Şi pricina acestei triste arătări Dr.
Ear’ aceste fapte, aceste stări, tre- — Nădejdile de pace în Africa în
Babeş a găsit-o în capitol» de mai nainte
buesc se ne neliniştească în măsura cea
j
a fi; uşurătatea cu care medicii deplasă tre Englezi şi B uri se crede că sunt
mai mare, căci ele par a arăta, că s c ă tot mai puţine, căci noul Rege al An
(la noi de »cerc«), îşi împlinesc chema
p ă t a r ea, po p o ului r o m â n e un gliei e cam răsboinic şi nici n’ar vrea
r
rea de păzitori ai sănătăţii poporului)
l u c r u ursit, c e nu s ă . m a i p o a t e să-’şi înceapă domnia prin încheerea
ba şi lipsa lor de cunoştinţe sanitare.
î m p e d e c a pr i n ni mi c a . Şi totuşi unei păci ce s’ar putea zice că l’ar
Durere, lucrul acesta aşa e şi la noi în
deplina mea credinţă este, că ar f i foarte
Ungaria, mai ales pentru Români. Me umili în faţa unui popor mic.
uşor a îndrepta această stare desnădej-
dicii noştri cercuali, de neam streini, să Să lăţise zilele astea vorba, că
duilă de lucruri, căci ea este pricinuită,
interesează aşa de puţin de bunăstarea Burii ar fi prins pe Kitchener, coman
cum am zis, mai cu seamă din lipsa de
sanitară a poporului din cercul lor, că dantul armatelor engleze. Ar fi fost
cunoştinţe, de îndreptare şi de ţinere lucru mare acesta. Dar’ nu s’a adeve
pe multe locuri abia ştiu oamenii că au
în vedere a ştiinţelor sanitare, guvernele
şi un astfel de m edic!) rit încă.
fiind duse pe căi rătăcite prin unii am
Suntem norocoşi — zice mai de
biţioşi, cari pentru a-’şi ajunge scopurile
parte Dr. Babeş — faţă de celelalte
lor, ascund înaintea acelora faptul, că Di n L e g i
părţi ale Europei, că avem neatîrnarea
este şi o ştiinţă anume, care singură ea
şi un Rege înţelept şi prevăzător, apoi
poate reîntineri un popor, şi aceea e Despre legile pe cari trebue se le
că nu avem aşezăminte cari să împe-
ş t i i n ţ a s a n i t a r ă (învăţătura despre
dece înaintarea; că poporaţiunea nu ne cunoască economul.
păstrarea sănătăţii, pe care să o ştie
e prea deasă şi nu ne-au copleşit încă — Instrucţiuni date de ministerul agriculturii. —
bine-bine medicii cercuali înşişi, apoi să
miseriile (sărăciile) cari bântue unde s’au
o dee şi poporului). (U r m a r c).
îngrămădit industriile (adecă unde-’s mul
(Va urma).
ţimile de fabrici cu lucrători săraci, cari Topirea de cânepă e iertată numai
în locurile numite pentru acest scop de
fac adesea tulburări, acuşi revolte din
pricina sărăciei), aşa că în România nu Din tară şi din afară. autorităţi (primărie etc.) şi în chipul sta
este lupta din lăuntru pentru pânea de bilit de acelea.
toate zilele, şi nu sunt toate acele boale — IN ÎEM PLĂ R ILE SEPTfiM ÂNII — '<■ ' Prin asta, adecă prin aceea că nu
ale prea marei îngrămădiri de oameni, lasă se topească cânepă tot omul unde-’i
care zgudue poporaţiunea marilor centre =-— Intre Ungaria şi Austria să sgu- place, legea vrea să împedece aceea, de
civilisate. due tot mai mult legăturile care s’au ce de altfel ar trebui înşine să ne pă
Avem dar’ toate împregiurările pri prins între ele la 1867. Legătura asta zim şi fără întrevenirea vre unei legi —
elnice, de a ne desvolta (în România) se renoeşte din zece în zece ani. Fiind ca prin topirea de cânepă se nu să mur
mai bine decât ori-care altă ţară din acum vorbă să se renoiască pe alţi zece dărească şi strice apa de beut pentru
Europa. Vom vedea însă, cum, cu toate ani, dieta ungară să îmbie şi e gata oameni sau pentru vite, sau ca în apro
acestea, suntem puţin vînjoşi şi uşor să se lege de Austria de nou, căci la pierea locuinţelor noastre, duhoarea câ
cădem pradă boalelor. Mai ales copiii umbra acestei legături s’au desvoltat nepei topite şi mocirla ce rămâne în
mici, abia născuţi, mor în număr înspăi- aşa uşor stările de azi în ţară, dar’ urma ei, să prăsească boale rele.
