Page 3 - Bunul_Econom_1901_04
P. 3
Nr. 4 . . B U N U L E C O N O M Pag. 3
mult fără nici un scop, pe cari îndrep- Ţ ă s ă l a t u l l a v i t e a r e r o s t u l da ochilor, nărilor, urechilor, cari încă
tându-le spre binele lor/ ar ajunge de pe c a r e îl a r e la om s c h i m b a r e a trebue şterse de praf, cu o bucată de
parte. .. h a i n e l o r albe, de-a c u r ă ţ ! p i e l e a flanel, şi spălate cu ajutorul unei spon-
Indemnaţi-vă şi alţii şi urmaţi! de mur dăr i i , c a a s u d a r e a să se ghii muiată în apă curată. In economii
Mateiu Crăciun. p o a t ă î n t â m p l a n e î m p e d e c a t ă , bine îngrijite, nu sunt uitate nici coar
ear’ de altă parte a aţîţa, a împrospăta nele, picioarele, copitele, asemenea şi
pelea animalului, şi a-’i mări pofta de
Î n g r i j i r e a V i t e l o r coada, care e foarte, expusă necurăţeniei,
mâncare. ; şi îngrijitorii aevea buni, măcar la 2
Tâlcul ţSsălatuhu. Mulţi din plugarii noştri întrebuin săptămâni spală coada cu apă şi săpun,
Ce rost, ce înţeles are oare ţăsă- ţează adeseori ţăsala atât la boi, cât
pe urmă o pieptenă.
latul? şi mai ales la cai. Alţii o întrebuinţează E lege în fiecare bună economie,
întocmai ca şi omul, animalele numai rar de tot. * * Urmările acestor ca ţ ă s ă l a t ul să se f a c ă n f i e c a r e
î
asudă. Asudarea aceasta se vede însă lucrări sunt vădite. La unii vite grase, z i; ear’ când animalele au fost mînate
mai bine numai când animalele au frumoase şi sănătoase, la alţii numai şi au asudat, după svântare, e bine a
fost mînate repede şi s’au încălzit. Su arătâturi de vite/ şă de plângi de milă. se trece odată cu peria.
dorile ies prin nenumăratele găurele, nu Toţi adevăraţii pricepători în ale
Fiindcă o parte mare a prafului
mite «pori», cu cari e înzestrată pielea economiei vitelor, sunt de părere, că ce se scoate prin ţăsălat şi periat, se
animalelor ca şi a omului. Şi e bine ţăsălatul e aproape tot aşa de trebuin aşează ear’ pe animale, îndeosebi în
când sudorile pot ieşi prin pori, pen- cios tuturor animalelor, ca şi mâncatul. ochi şi pe hrana lor, e bine ca această
tru-că materii nesănătoase fiind ele, Despre cal îndeosebi şe zice: «calul lucrare, pe cât se poate, să se facă cu
dacă rămân în trup, pricinuesc felurite ţ ă s ă l a t e ca de jumătate m ân c a t » . uşa şi ferestrile deschise, ca cu chipul
boale lăuntrice şi boale de piele. Riia, Plugarii ştiu bine cari sunt unelte acesta aerul pus în mişcare să scoată
bubele ş. a. atât la oameni cât şi la le trebuincioase la ţăsălat, şi ştiu cum praful afară. Ear’ când timpul îngădue,
animale, nu sunt altă, decât urmări ale să le întrebuinţeze, atâta numai, că ţ ă s ă l a t u l s ă se f a c ă în c u r t e
necurăţeniei sleite pe trup. unii din tândălire nu Ie cumpără, şi sau sub cutare şopron.
Cum însă trupul omului e scutit mulţi din cari le cumpără, din şi mai Cine nu preţueşte ţăsălatul vitelor,
de multe necurăţenii prin haine, dintre mare tândălire, nu le întrebuinţează, îşi este şie-’şi duşman, păgubindu-se cu
cari albiturile se schimbă măcar la decât poate «de sărbători». voia.
săptămână, el nu e aşa lăsat primejdii Ţăsălatul se poate face şi numai
lor, ca trupul animalelor, de care fără cu o suciturâ. de paie, pe urmă dând
. - ’!■ !annA-tjn.-'lJfîfcf .r-
nici o împedecare se leagă şi să în cu un petec de lână;doar cele mai potri Ş t i r i d e t o t f e l u l
cheagă praful, balega ş. a. vite sunt: ţăsala şi peria.
Răul stă într’aceea, că porii (gău Având dinţi prea tari, ţăsala se »Reuniunea română de înmormân
relele pielii) în urma necurăţeniei se întrebuinţează mai mult pe părţile căr tare din Orăştie« şi-a ţinut Duminecă
a s t u p ă , de tot sau numai în parte, noase ale animalului; pe la coaste şi a 4-a adunare generală, sub preşedinţia
şi atunci poţi să le dai cât de multă pe picioare e de a întrebuinţa peria. dlui Nicolae T r i f (în lipsa dlui Dr.
şi cât de bună mâncare animalelor, După ţăsală unii freacă cu o sucitură Mihu). Secretarul I. M o ţ a a raportat
t o t nu le m e r g e bine, şi aevea fru de paie, pe urmă cu peria. despre mersul Reuniunii, cassarul I.
moase nu se fac! O deosebită îngrijire e de a să B r a n g a despre averea ei, şi adunarea
♦
slăbise din ce în ce mai mult tonul. De altfel, ziua era bine aleasă: La Aci se opri puţin ca se înghiţă şi
Tăcea, ori-ce ar fi zis dînsa. Tăcea bles Napoleon erau şi alţi mosafiri: silvicul cu să mai răsufle, Napoleon profită şi o
temând din inimă ciasul în care să ho- nevasta şi cu fata, precum şi picherul întrerupse:
tărîse să-şi lege traiul cu »sgripţoroaica«, şoselei, cu familia sa destul de nume — Scuzaţi, vă rog! Scuzaţi şi Dv.ţ
cu »baba«. Tăcea deocamdată: I-sepro roasă, mai ales în copii de doi, cinci, Vream de mult să venim; dar’, cu
misese o mutare la Bucureşti. O aştepta. şapte şi nouă ani. Intr’un cuvânt, casa treabă, cu daraveri, ca omul, am tot
Pe urmă? plină. dat zi pe zi... Scuzaţi, vă rog!..
»Pe urmă sunt hotărît; nu mă va Momentul răsbunării era deci ni Bietul Napoleon la aşa ruşine nu
mai ţine nici han-tătar ! M’a ofticat, mi-a merit. Coana Sultana înaintă fără sfieală se aşteptase. Roşii peste măsură, obrazii
mâncat tinereţea, zilele!...* spre Iulica şi îi întinse mâna cu o prie îi dogoreau.
* tenie exagerată; apoi zise ta re :
* * Ear’ cei mai schimbaţi la faţă, fură
O săptămână a stat pe gânduri — Dacă nu mă înşel, madam Ma- Popovici şi Iulica.
coana Sultana, cum să potrivească lu nolescu ?... Mă recomand Popovicioae... Ei erau cunoştinţe vechi. Cu câţiva
crurile ca să le dea mojicilor de Ia vale şi pe soţul meu Traian Popovici, şef de ani înainte, Popovici impiegat la gara
peste nas. gară clasa I, vecin cu D-v., care n’am de Nord din Bucureşti, şezuse la coana
Intr’o Duminecă şi-a luat bărbatul: avut onoarea să vă cunoaştem, fiindcă Luxiţa care, până a nu i-se tace fata
— Hai dragă la dumnealor la trebue cit aşa e acum moda: ăi mari mare, da o cameră mobiliată cu chirie.
vizită! la ăi mici întâiu, ear’ nu ăi mici la ăi Popovici fusese ultimul chiriaş, căci
Şi s’au dus, pe un vagonet condus mari, - cum ar fi datoria;, fiindcă tre tocmai atunci Iulica împlinise cincispre
de doi cantonieri. bue că... zece ani şi nu mai umbla la şcoală
