Page 5 - Bunul_Econom_1901_04
P. 5
Nr. 4 BUNUL ECONOM Pag. 5
fiica proprietarului Constantin Morariu comite suprem 50 cor., Doamna Au a încercat. Pricina a fost prea marea
<Jin Bocşa-română, în 4, 17 Febr. a. c. relia Hosszu născ. Petco 20 cor., Iosif asprime a căpitanului faţă de soldaţi.
la 3 ore d. a. în biserica gr.-or. din Şoica, econom 19 cor., Ioan Simionaşiu,
‘Bocşa-română. presid. la sedr. orf. 5 cor., Biro Iozsef, Ganuale. Dl Adam Basarab,
secretarul comitelui suprem 4 cor.,
ales capelan în Romos, îşi - serbează
«Long-Tom» în Londra. Vestitul Issekutz Mărton, comerciant 3 cor., cununia cu dşoara Cornelia S t a n c a
tun al vitejilor Buri, botezat de ei Francisc Varga 1 cor. 29 fii; ear’ ca Duminecă îft'21 Ian. v. în biserica din
L o n g - T o m şi fiind doar’ cel mai răscumpărare a felicitărilor de anul nou
Vulper.
mare tun din lume, a amuţit pentru Dl Dr. Alexandru L Hosszu advocat
vecie, nu mai varsă foc de moarte asupra în Deva a donat 20 cor.
„Reuniune de înmormântare în Sâ-
inimicului. Englezii l’au răpit dela Primească deci aceşti binefăcători
lişte“. Din Sălişte să scrie, că încă la
Buri şi trofeul de glorie l’au dus la creştini şi nobili la inimă, cea mai căl
Rusaliile trecute în o consfătuire a frun
L o n d r a , unde va fi aşezat în museul duroasă mulţumită, pentru sprijinul
taşilor comunei, conchemaţi de dl P e
relicviilor de resboiu. In faţa Ladysmitţi acordat: deie bunul D-zău ca aceste
tr u Drâghic-i, s’a hotărît să se în
ului Long-Tom bubuind vestia gloria contribuiri marinimoase să fie de în
fiinţeze unele aşezăminte nouă cari să
şi învingerile Burilor, ear’ astăzi a ajuns demn tuturor creştinilor cu tragerere
ridice binele comunei. Acum să ves
semn de glorie pentru Englezi. cătră biserică.
teşte împlinirea unui lucru, care înseamnă
Deva, la 24 Ianuarie 1901. Dionsiu întruparea unui punct din programul
Pentru masa stud. din Brad, s’au Ardelean, epitrop cassar. acelei consfătuiri, anume înfiinţarea
înscris: a) Membri fundatori • Ilustra fa unei R e u n i u n i de î n m o r m e n t a r e .
milia Alexandru Mocsonyi, Birchiş cu Cinci vieţi. Gazetele franceze aduc In ziua de Bobotează după amiaz s’a
500 cor. şi Ioan Onea, vicenot. Lun-
ştirea, că nu de mult s’a spânzurat ţinut adunarea de constituire sub con
coiul-de-jos cu 50 cor. b) membri pe
într’un sat mai mic din Francia un ducerea dlui Dumitru Lăpădat, direc
viaţă: Vasile Boneu, profesor, Ioan
ţăran, care era al cincilea bărbat al „ne- torul şcoalei, şi fiiind notar al adunării
Germân, înv. şi catech. Brad, Ioan Jurca, mângăiatei“ sale văduve, trecuţi toţi dl Dumitru Mosora, înv. Reuniunea s’a
preot gr.-or. Ţebea şi Militor Giurgiu,
prin moarte silnică la cele eterne. în constituit după altfel de statute decum
măcelar Brad. c) membri ajutători:
tâiul bărbat al acestei Zgripţoroaice s’a sunt ale noastre aici, şi începe a lucra
Ilje Ometa, econ. Brad. d-şoara Olimpia spânzurat. Al doilea s’a ars de . viu. numai având 600 de membri.
Ometa, d-şoara Eufemia Giurgiu Brad,
Al treilea s a aruncat în apă şi ş’a îne Vrednicesc toată lauda fraţii SCliş-
Corneliu Murărescu, intrep. Baia-de-Criş
cat; al patrulea s’a spânzurat şi al teni pentru stăruinţa ce o pun întru
şi C. Indrieş, primar Dobrot. d) mem
cincilea tot aşa. Când acest din urmă ridicarea poporului şi a comunei lor în
bri ordinari: D-şoara Graţiela Gabor,
era pe pragul de-a să însura, i-a zis toate privinţele.
Certeş-sup., Ioan Petrişor, paroch, Oci-
un preten dacă nu cumva are şi el
şor, Ioan Uibariu, înv. Crişcior, Filip
poftă să se sinucidă, ear’ el a răspuns:
Tirică, măsar, Nicolau Tirică, zidar Parocheni vrednici de toată lauda.
„mai de grabă o spânzur eu pe ea!“
Brad, Aurel Crişan, Alex. Găldău, A. Credincioşii din Purcăreni (tractul Bra
Şi totuşi el a fost cel osândit la moarte
Năpău, Filip Şuiagă, Sebastian Ceapa, şovului) hotărînd zidirea unei biserici
silnică.
toţi pedogogi. nouă, în lipsa fondurilor şi mijloacelor
spre acest scop, s’au Obligat,' spune
Atât ilustra familie Mocsony, care
Iarba fiarelor. Un panglicar ame „Tel. Rom.“, a contribui, fiecare după
cu inima-i nobilă şi generoasa-i mână
rican, Harry Houdini, se produce de putinţă, cu frumoase sume de bani în
fără pregeta jertfit mult la altarul cul
câtâva vreme în Germania cu nişte tru ajungerea acestei hotărîri. Mulţi
turii noastre morale-naţionale şi carea
lucruri cari uimesc lumea. Acest ciudât dintre ei s’au îmbiat să contribue cu
nu şi-a uitat nici de înfiinţânda institu-
artist e legat cu lanţuri, lanţurile în câte 400. 200. 100. 80 şi 20 cor., Im-
ţiune »Masa studenţilor« dela gim rom.
cuiate cu lăcătul, şi stând o clipă sub părţindu-se ei de ei în şase clase.
din Brad, cât şi ceialalţi dni şi d-şoare,
un cearceaf (lepedeu) alb, el ese des- Astfel s’au adunat 8000 coroane. Pe
cari se întrec în a da nobilul sprigin,
legat! Poliţia şi membrii comisiei îna lângă acestea s’a făcut repartiţie pe
ca recompensă spre bucuria sufletului
intea cărora a dat artistul întâia repre- întreg poporul, nesubtrăgendu-se dela
lor, primească în numele tinerimii oea
sentaţie, au rămas cu gura căscată în ea nici cei cari au subscris contribuiri
mai simţită mulţumită, având mulţi ur
faţa acestui ciudat meşteşug. benevole, care repartiţie da earâşi su
maşi! Brad, 26 Ian. n. 1901.
mă de 12.000 cor. Astfel, zeloşii creştini
Vasile Boneu, prof.
din Purcăreni, dau 20.000 cor., la zi
Un căpitan împmcat. In Gum-
Pentru repararea bisericei gr.-or. binnen, Prusia, căpitanul de cavalerie direa bisericii. E o faptă aceasta vred
nică de toată lauda, mai ajes în tim
din Deva, care. deja din partea auto Krosigk, la un exerciţiu, a f o s t îm
purile prea mult mâtrialiste ale noastre.
rităţilor este ameninţată cu închidere, p u ş c a t de un s o l d a t şi îndată a
dacă în decursul anului curent nu se Căzut mort. Cine a fost ucigaşul nu s’a
va restaura, — au bine voit a cbntri- putut încă descoperi. Interesant e, că Industria inului în Rusia. Dintr’o
7 bui, domnii: Login Ardelean, proprietar contra căpitanului Krosigk s’a mai în scrisoare a agentului comercial englez
în Deva 200 cor., Ioari Moţiu, jude de cercat odată omor, dar’ fără succes, şi din St.-Peterşburg, se vede că ministerul
tablă 100 cor.., Contele Bethlen Miklos, nici atunci nu s’a putut descoperi cine rusesc ul agriculturii a împărţit cultivăto-
