Page 1 - Bunul_Econom_1901_05
P. 1
Anul II Orăştie, 27 Ian. v. (9 Febr. n.) ig o i Nr. 5 -
Bunul Econom
A B O N A M E N T E : O R G A N U L ij I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) j| „Reuniunii economice în Orăştie** ! | se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pentru R o m â n i a 15 franci. l| A pare in, fiecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Despre ori-ce hotărîre în treaba j în alte ţeri mor abia zo°/0 (din sută,
DELA „REUNIUNEA ECONOMICA;1. _ asta (ca şi despre ori-ce altă hotărîre \ zece), în România mor jo°/0 !
a Reuniunii Economice), vor fi înştiin- | Se zice că acolo unde naşterile
Veste bună membrilor. ţaţi prin foaia asta » Bunul Econom«. I sunt multe, sunt şi morţile multe, toc
mai pentru deasa moarte a copiilor.
Avem plăcerea de a putea aduce
Dar’ vorba asta nu e de tot acurată.
o veste bună membtilot Reuniunii noas
tre economice din Orăştie. Reîntinerirea poporului român. Oraşele din Belgia, de pildă, au naşteri
mai puţine şi moarte de copii mai
Comitetul Reuniunii a înaintat încă
/
în toamnă rugare câtră ministrul de Cercetările dlui Dr. V. Babes — mare ca oraşele din Svedia.
Se poate zice, c ă : cu cât un oraş
agricultură, ca să-’i rânză din pepinie
III j sau o ţară e mai civilisată, cu atât
rele de pomi ale statului, cu preţ scăzut
altoi de meri, peri, cireşi şi vişini, pe Să-’mi fie iertat a aduce înainte j moartea & copiii mici e mai mică.
can Reuniunea îi va împărţi între mem câteva cifre pentru a arăta, că într’ade- j (Căci fiind locuitorii ei mai luminaţi,
brii sei în chip gratuit (de cinste), în- văr poporaţiunea română, nu sporeşte j Ş*-iu se şi îngrijească în chip mai lumi-
demnându-’i şi prin asta la o mai băr în aceeaşi măsură, ca poporaţia altor na^ de coPa* mici, ca se nu peară
bătească îmbrăţişare a pomăritului, acest popoare şi ţeri din Europa, şi că aşa fără vreme, numai din prostia
însemnat (dar de noi nesocotit) isvor moartea şi mai ales îmbolnăvirile, sunt părinţilor.)
de bogăţie. Zilele astea am prim it răs în România (ca şi la noi Românii din Aşa de pildă în Svedia, întrodu-
punsul dela ministru, prin care se dau Ardeal), mai mari decât în alte ţeri, la cendu-se în anii din urmă nişte legi
Reuniunii altoite dorite, din grădina de alte neamuri, ba chiar mai mari ca la foarte aspre pentru păstrarea sănătăţii
altoi din Geoagiu, cu preţ scăzut. streinii ce locuesc şi ei în România. Şi copiilor mici, de unde până la 1885,
In urma acestui fapt, Reuniunea aceste rele nu sunt din de-ajuns po mureau tot peste 13 copii la sută,
noastră economică cumpără în prim ă tolite prin naşterile cele multe de cari acum mor abia câte 10, — s’a în
vara asta opt sute (8oo) de altoi, şi ne bucurăm. dreptat deci starea lucrurilor.
In România însă (şi poate şi la
anume 400 de meri : pătuli, poinici etc., Sunt, fără îndoială, si teri unde
noi Românii de aici) din potrivă: în
200 de peri de soiu ales, 100 cireşi şi poporaţiunea creşte mai încet şi ca la |
vreme ce până pe la 1885 mureau
100 de vişini, pe cari îi va împărţi după noi, dar’ acolo şi morţile şi boalele |
cam 20 copii la sută, azi mor ş i m a i
putinţă gratuit între membri Reuniunii. sunt asemenea mai rari. Si tocmai în i
aceste ţeri apoi, poporaţiunea să bucură | m u ^'> ceea-cc lasă să se vadă lim-
A fară de aceea va prim i Reuniu
de o putere şi de o sănătate din cale i Pef^ei ca cu toate înaintările ştiinţei,
nea gratuit (având se poarte numaichel-
afară tare. Aşa de pildă în Svedia şi j ^■ornani nu sau ^uat măsuri potri-
tuelile de pac hotare şi cărăuşie) 2000 j
Norvegia naşterile sunt mai rare, dar’ | v'te> Pentru a °Prî această moarte
dc pădureţi bine desvoltati de meri şi |
şi morţile sunt foarte rare, abia mor i Piea‘ Prea mare! La 1895 de pildă,
1000 de pădureţi aleşi de peri, pe cari \
16— 17 la miie, şi boalele asemenea i moartea coP’dor *n România ajunsese
îi va împărţi asemenea gratuit între
sunt rare 1 c'fra 'd e 3 1 la sută, a d e c ă mai m a r e
membri sei.
de c ât în ori c a r e al t ă ţ a r ă din
Cu o cale Reuniunea se va îngriji In Svedia, care are 5,000.000 i
E u r o p a !
de mai multe sute de surcel de altoit. (cinci milioane) locuitori, să nasc pe an i
De aceea şi m o a r t e a p e s t e
m eri şi peri pentru pădureţii de mai sus. abia 130.000 de copii, ear’ în România, 1
tot (adecă a celor mici şi mari laolaltă
D eci estan membri Reuniunii noas tot cu 5 milioane locuitori, să nasc i
socotiţi) este în România mai mare
tre economice vor avea un mare folos 243.000 de copii pe an, adecă aproape 1
decât în alte ţeri, anume de peste 30
după aceea că sâ înscriu de membri. j îndoit aţâţa. Dar’ apoi moartea seceră
la sută, şi numai în Rusia şi în
Se grăbească deci cât mai mulţi a I altfel acolo şi aici. In Svedia abia mori
Ungaria moartea e şi mai mare
se înscrie de membri (ajutători cu i cor. I 80.000 pe an, ear’ în România 130.000. \
cu ceva, zice dl Dr. B a b e ş, vor
p e an, ordinari cu 2 cor:y pe viaţă cu I (Deci înzadar avem popor mai rodnic I
bind pe temeiul cifrelor oficioase. (Fe-
2g cor.) şi vor prim i altoi şi pădureţi | la naşteri — ceea-ce e semn de vieaţă,
. . . . ... v 1 rice dară de noi, care stăm si mai
după clasa în care se înscriu. Cu o cale I — căci prin reaua îngrijire a sanetatn, 1 ’ ■
perdem tot!) ! '3‘ne ca cei din România, care precum
se se înştiinţeze care de câte altoi ar
1 arată învăţatul doctor, stau si ei rău
avea lipsă, ca să se poată face aici o Mai cu seamă — zice dl Dr. l , , , ’
_ , . destul!).
socoteală şi împărţire potrivită l Babeş -— copiii mici sub un an, cari I __________
