Page 10 - Bunul_Econom_1901_05
P. 10
Pag. 2 SPICUIRI LITERARE Nr. 5.
mele din grădina lor mai gustoase treburi, să vedeau iară pe puntea acelaşi timp doi băieţi cam de
decât ori-care altele, şi locul tot vaporului cu mutrele lor prea vârsta lor, doi veri de departe,
mai plăcut din toate cele de pe cunoscute şi cele două surori in şe urcară sus unde erau ele.
marginea lacului. trau ear’ în urîtul nechimbat al Aceşti tineri tocmai ieşiseră din
iernei. şcoală pe drept şi se plimbau pe
***
Le era tare năcaz când se lac. Aflându-se în apropiere de
Părerea asta nu era împărtă
gândeau că tinereţea era să li-se locuinţa unchiului şi mătuşei Bal
şită şi de nepoatele soţilor Bal-
scurgă în singurătatea aceea me mont, veniseră să-’i vază.
mont, două fete orfane, de opt
lancolică, şi dumineca la biserică, Mauriceta şi Francina roşii
sprezece şi douăzeci de ani, pe
ele rugau pe Dumnezeu şi pe de mulţumire şi de mirare, le
care bătrâna pereche le luase la
toţi sfinţi să le trimită şi lor vre-o spuseră că bătrânii nu erau acolo,
ea, şi le crescuse de mici copile.
întâmplare neprevăzută care să le şi dorind să joace rolul de stă
După ce stătură patru ani într’o
mai schimbe puţin vieaţa. pâne de casă, poftiră pe verişori
mănăstire, cele două surori: Mau-
* Ia masă Nu era oare aceasta în
riceta şi Francina, se întorseseră * *
tâmplarea atât dorită, atât visată
acasă şi petreceau luni lungi mo Intr’o zi de vară cerul se în
şi pe care in sfîrşit cerul le-o
notone, pline neschimbat cu ace dură să le asculte rugăciunea.
trimetea ?.... Hotărîră îndată să se
leaşi sarcini şi în care aflau tot Proprietarul casei de pe marginea
folosească de vizita neaşteptată şi
deauna aceleaşi petreceri: lucrări lacului trebuind să se ducă la
să petreacă şi ele odată în vieaţă,
de ruiărie şi de grădinărie sub Geneva pentru nişte treburi, plecă
cum petrece lumea cealaltă aşa
paza tuşei Balmont în timpul săp cu soţia sa, — căci cei doi soţi, ;
de des: să dea şi ele un „bal“.
tămânii, slujba bisericiască dumi ca şi Filemon şi Baucis, nu pu- j
Şi repede începură a se pregăti
nica, şi seara jocuri de cărţi cu teau trăi unul fără altul. Erau să j
de serbare.
unchiul Balmont. De ieşit nu ie lipsească opt zile şi plecară lăsând j
Toate lucrurile fură schimbate
şeau nici odată, de călătorit nu casa în grija nepoatelor lor. \
de pe la locurile lor. Lumânările
călătoreau, ear’ de jucat la vre-un Deci într'o dimineaţă de Iulie, ! mătuşei Balmont împodobiră can
bal... nici atât... Plăcerea lor cea după ce Ie spuse de o sută de, delabrele din salon; siropurile
mai mare, vara, era să aştepte să ori să îngrijească bine de casă, , dulci puse la păstrare în cămară,
vază de trei ori pe zi când trecea porniră într’o căruţă încărcătă de ( erau să le ajute să se răcorească.
corabia cu vapor încărcată de că- pachete şi de lucruri pentru mân- , După masă cei doi verişori
letori cari făceau ocolul locului. care ca pentru 0 călătorie lungă, I intrară în salonul pustiu şi lumi
Acest vapor plin de călători şi se făcură nevăzuţi la cotitura , nat ca ziua. Peste câteva minute
veniţi din toate părţile ţării, era drumului. o uşă lăturaşă se deschise cât
pentru ele toate bucuriile şi toate Rămânând singure stăpâne ! era de mare şi cele două fete
ispitele lumii din afară. II pândeau acasă, cele două surori începură care se gătiseră până atunci, in
de departe, tresăreau când fluera a sări, a juca şi a’şi bate Capul trară şi ele cu totul schimbate.
maşina şi oftau cu părere de rău ca să născocească niscai plăceri Scotociseră prin toate lăzile şi
când îl vedeau pierind. Se uitau care să le dovedească lor inşile dulapurile mătuşei şi veneau îm
cu ochii plini de râvnă la călătorii că erau cu adevărat libere să facă brăcate cu rochii de mătase cu
cu ochianuri după gât, la damele ce voiesc. Dar’ fiind luate pe desemnuri vechi de tot. In părul
frumoase, îmbrăcate cu cele mai neaşteptate nu găseau nimic nou încreţit şi pudrat îşi puseseră nişte
ciudate rochi de călătorie si, —- şi după ce căutară multă vreme trandafiri minunaţi din grădină.
urmărind dâra argintie ce lăsa în zadar ajunseră, chiar de-a Ochii le străluceau, gura le zîm-
vaporul pe apa albastră a lacului, patra zi, să li se urască singure. bea şi salutau frumos mişcând
îşi făureau vise frumoase de plă Pe când stau aşa în pidvor nişte evantaliuri antice.
ceri, şi vise de iubire. uitându-se cum umblau norii prin Verişorii, încântaţi că se aflau
Dar’ la sfîrşitul lui Septemvrie jurul munţilor, numai se pome la o asemenea serbare, se pregă
călătorii plecau ca şi rândunelele; nesc cu nişte zgomote de paşi, teau cât puteau mai bine să pe
rarii locuitori de pe marginea la şi aud nişte glasuri în sala din treacă. Deschiseră bătrânul piano
cului, cari plecau la oraş după rîndul de jos al casei, şi mai în adurmit într’un colţ de salon, şi