Page 12 - Bunul_Econom_1901_05
P. 12
Pag. 4, SPICUIRI LITERARE Nr. 5.
— Patria e un pământ pe familia ta înmulţită cu un număr Boală rea ca dragostea
care sunt câmpii, ape, copaci ca mare de fraţi... Spune-le că sunt Nu se mai poate afla,
pretutindeni, şi care, cu toate nerecunoscători cătră România Că n’ai stare la mâncare,
acestea,' nu samăriă cu celelalte care e bună cu fiii ei, care le-a Nici odihnă la culcare.
pământuri. Şi mama e femeie ca asigurat binefacerea de-a putea
toate femeile, şi tata e om ca cugeta şi lucra ca oameni liberi Câtă boală ie sub soare,
toţi oamenii, dar’ pentru mine şi şi care se sileşte să puie în fiece Nu-’i ca dorn arzătoare;
mama şi tata sunt altfel de cât zi mai multă dreptate, mai multă Că dorul unde se pune
celelalte femei şi de Cât ceialalţi milă, mai mare şi mai caldă uma Face inima cărbune!
bărbaţi. nitate în legile ei. Dacă aceşti Câtă boală ie sub lună,
nebuni nu vor să te priceapă, Nu-'i ca doru de nebună;
Simt in mine ceva care me
îndeamnă să-’i iubesc, să-’i respect spune-le că te simţi mândru de Că doru unde se lasă,
Face lacrimilor casă.
mult mai mult de cât pe ceilalţi patria pe care o insultă în furia
bărbaţi şi de cât pe celelalte fe lor nebună, că de ar’ trebui să-’ţi 1 Frunză verde de pe luncă,
mei, numai pentru-că sunt tata şi dai sângele pentru ea, tu ţi-'l-ai 1 Dragostea din ce-i făcută?
da cu bucurie... <
mama mea.
Nu-i din mere
Şi acum băiete, care mâne j
Tot astfel simt foarte bine că Nici din pere,
vei fi om, care vei purta glorioasa !
patria, că ţară mea, e ceya deo Ci-i din buze subţirele,
uniformă a soldaţilor României, i
sebit de toate celelalte naţiuni Din clipitul ochilor •
care o înconjură, că e România, sporeşte-ţi puterea şi curajul. Şi din strânsul mânilor.
după cum mama e mamă — şi Caută să ai braţe puternice, caută Din col. E Hodoş.
atât ’mi-e de ajuns. mai cu seamă şă ai inimă băr
bătească, crede în Dumnezeu,
— Atunci ce cugeţi de cei
respectă’ţi părinţii, iubeşte’ţi ţara.
cari să laudă că nu iubesc Româ
Şi în ziua în care România va VOIND SE UIT
nia? Căci sunt mulţi din neno
avea trebuinţă de tine, fii gata să
rocire cari zic că n’o iubesc.
faci şi tu ce au făcut părinţii tăi Voind se uit pe ’ntâia mea iubită,.
—- Cuget că oamenii aceia
pentru ea. Scrisori, potret în foc am aruncat
sunt criminali ori nebuni. Profe
— Voi fi gata!... Şi-am zis: „să fie ultima ispită -
sorul ne-a spus şi eu am înţeles
Acest amor, ce-atât m’a torturat"
că nu se poate se nu iubim mult
Şi ne vom face-apoi soldaţi
pământul sfânt în care dorm stră Şi ele-au ars, dar’ n’a trec^
Când cei de-acum nu vor mai fi
moşii noştri, pământul pe care noapte
Şi ’n pulberea lor noi vom afla
de veacuri se nasc, trăiesc şi mor Să pot durmi o clipă liniştit;
Şi urma'bărbăţiei lor!
oamenii cari vorbesc limba pe O văd arzând, aud o trista şoaptă,.
care o vorbim noi, cari au format Regret devin ce’mi zice:
România prin munca lor, cari „Te-am iubit".
POEZII POPORALE
’şi-au vărsat sângele pentru mă Am strâns atunci cenuşa, sfinte
rirea şi pentru neatârnarea ei, şi moaşte,
cari ne-au lăsat sarcina se o slu Frunză verde lemn demnesc, Şi’mi-am făcut dintrensa căpătâi;.
jim şi se o apărăm la rîndul După mândra mă topesc: Vai! cât de trist e cine nu cunoaşte
nostru. I-aş spune, şi nu ’ndrăznesc; Cât preţ se dea amorului dintâi f
Aşi tăcea, şi me căesc.
—r Bine, băiet. Ţine pururea Iuliu C. Săvescu.
minte aceste cuvinte. Răspunde
nenorociţilor cari îţi vor spune că
n’au patrie, că tu ai, precum ai Vai, vai inima mea,
familie, precum ai cămin, < şi că Rău mă prins’a mă durea;
patria aceasta nu e alta de cât Nu mă doare de durere,
căminul tău părintesc mărit, şi Ci de doru mândrii mele!
Edate şi redactate de IO A N M O Ţ A . .< institut tipografic în Orăştie.
