Page 2 - Bunul_Econom_1901_05
P. 2

Pag.  2                                             B U N U L  E C O N O M                                             Nr.  5


                                                     c at e,   ci  din  economia  idtelor.  Aşa   ca  să  fie  răsbătute  de  ger,  agricultura
                   A g r i c u l t u r a
                                                     cere  timpul  de  faţă  cu  negoţul  său  viu,   noastră  are  să  rămână  pe  o  treaptă
                                                     care  s’a  întins  în  toate ţările  din  lume.   de  jos.
                  Un  mânunchiu  de  poveţe.
                                                     In  cultivarea   bucatelor  aveţi  să  vă       Livezilor  (fânaţelor)  trebue  să  le
              In  ntv  2  al  foii  economice  a  reu­
                                                    trageţi  sama  cu  concurenţa  lumii.   Voi   dăm  o  îngrijire  mai  mare.  «Livada
         niunii  plugarilor  Saşi  din  Ardeal,  foaie
                                                     nu  puteţi  vinde  aşa  ieftin  grâul  vostru   este  mama  agrului».   O  îngrijire  ne­
         Ce  iese  de  29  ani  în  Sibiiu,  aflăm
                                                    şi  celelalte  bucate,  ca alte  popoare  din   întreruptă  a  livezilor  şi  anume  gunoi-
         câteva   îndrumări  preţioase  adresate
                                                    alte  ţări,  pentru-că  cheltuelile  voastre   rea  cu  zamă  de  gunoiu  şi  cu  compost,
         plugarilor  saşi  de  câtră  domnul  C a r o 1
                                                     de  lucrare  sunt  mari,  şi  încă  aşa  de   g r â p a t u l   cu  grapa  de  muschiu,  şi
         S t e p h a n i, secretarul  reuniunii cercuale
                                                     mari,  că  pe  voi  vă  costă  mai  atât  de   sămănatul  de  s e m i n ţ e  d e  i e r b u r i
         economice  din  Sibiiu.  Aceste  îndrumări
                                                    mult  un  hectolitru  de  grâu,  cu  cât  îl   potrivite,  ne  vor  răsplăti  cu  îmbelşu­
         scoase  din  cercetări  şi  păţănii  îndelun­
                                                     vindeţi  în  piaţă!  D in   v â n z a r e a  vi­  g a t.
         gate  sunt  tot aşa  de  binevenite  şi  pen­
                                                     t e l o r   şi-a  p r o d u c t e i o r  lo r   (la p te,,
         tru  noi  ca  şi  pentru  Saşi.:  de  aceea                                                 Cu  privire  la  ţinerea  vitelor,  cea
                                                     unt  ş.  a.)  av e ţ i  p r e ţ u r i  mai  bune.
         le  şi  dăm  în  româneşte,  ca  se  poată                                             dintâiu  şi  cea  mai  însemnată  lege,  ce
                                                     Din  creşterea  şi  ţinerea  vitelor  puteţi
         profita  din  ele  şi  cetitorii  «Bun.  Econ.»                                        trebue  să  o  avem  neîntrerupt  în  ve­
                                                     ajunge  la  venit  curat.      ,
         şi  se  vadă  totodată  că*  noi,   cari  încă                                         dere  este:  nu  s u f e r i ţ i  v i t e  s l a b e
                                                          Cultivaţi  deci  cu  bucate  table  mai   în  g r a j d u r i l e  v o a s t r e !   Animale
         am  scris  despre  aceste  lucruri  tot  aşa            )
                                                     mici  ca  pan’acum,  şi  întindeti  în  locu­  neîndestulitor  hrănite,  dau  un  neînsem­
         în  această  foaie,  n’am  dat  plugarilor
                                                     rile  de  arat  cultura  plantelor de  nutreţ
         noştri  sfaturi  nepotrivite,  căci  eată  şi                                          nat  folos  atât  în  lapte  cât  şi  în  carne
                                                     (trifoiu  roşu,  lucernă,  exparsetă,  ş.  a.)   şi  la  tras.  Vitelor  tinere  trebue  să  le
         fraţii  noştri  Saşi,  cari  sunt cu  mult  mai
                                                    A c e s t e  p l a n t e  d e  n u t r e ţ  vă  dau
         nainte  ca  noi  şi  în  ale  plugăriei,  stă-                                         daţi  cel  mâi  bun  nutreţ" în  măsură  de
                                                    p u t i n ţ a    de-a  ţ i n e a  v i t e  mai  ajuns  şi  afară  de  aceste  şi  ceva  nutreţ
         ruesc  tot  aşa  pe  lângă  plugarii  lor.
                                                    mul t e,  a v e n d  un  n u t r e ţ  b o g a t ;  mai  cu  putere  (ovăs,  orz,  ş,  a ),  astfel
         Iată  ce  scrie  numita  foaie:
                                                    mai  departe  ele  îmbogăţesc  pământul     veţi  isbuti  bine  cu  creşterea  lor.
              Iubiţi  plugari 1  Impregiurările,  dela   cu  materii  hrănitoare  şi  sunt  cele  mai   Putând  să  vă  sporiţi  numărul  vi­
         cari  atîrnă  întocmirea  şi  purtarea  cu   potrivite  plante  de-a  să  sămăna  înaintea   telor,  să  aveţi  în  vedere,  că  creşterea
         dobândă  a  economiei,  sunt  foarte  felu­  bucatelor.                                vitelor  cornute,  şi  în  partea  cea  mai
         rite,  nu  numai  în  deosebitele  părţi  ale   Stăruiţi   a  mări   venitul  moşiei   mare  a  Săsimei,  creşterea  boilor  de
         ţării  noastre,  ci  şi  în  singuraticile  co­  voastre  prin:                        P i n z g a u ,  v e  v o r  a d u c e  c e i  m  ai
         mune  ale  aceluiaşi  ţinut.  Totuşi  sunt      a)  gunoire  mai  bogată;              m u l ţ i  b a n i  în  casă.
                                                                                                     j
         câteva  legi  potrivite  peste  tot  locul      b)  prin  lucrare  bună  şi  la  t i m p   a   In  comunele  cu  hotară  comasate,
         pentru  purtarea  unei  plugării  cu  pri­  pământului;                                în  ale  căror  agri  se  pot  cultiva  plante
         cepere,  legi  ce  fiecare  din  voi,  iubiţi    c)  îndeplinirea  s e m ă n a t u l u i  c  u  de  nutreţ,  şi  cari  au  cele  mai  bune  şi
         plugari,  trebue  se  le  aibă  în  vedere  în   a j u t o r u l  m a ş i n e i d e  sămănat ,   şi  mai  regulate  păşuni  pe  sama  vitelor,
         lucrările  moşiei  sale.                        d)  întrebuinţarea   de   unelte  cât   soiul  vitelor  albe  trebue  stîrpit  cu  to­
              Ca  atari  îndrumări  peste  tot  locul   mai  potrivite  la  îngrijirea  şi  adunarea   tul.  Ear’  locul  lor  trebue  să-’l  iee  vb
         potrivite  pentru  o  înaintare  temeinică   plantelor.                                tele  de  Pinzgau.  Ceea-ce  e  potrivit
         a  plugăriei  noastre,  însemnăm  urmă­         Nu  lăsaţi  să  se  peardâ  neîntre­   pentru  răspândirea  cu  tot  dinadinsul  a
         toarele:                                   buinţată  în  economia  voastră  nici  o    vitelor  de  Pinzgau,  s’a  spus  adeseori
              In  comunele  cu  moşii  îmbucătă-    materie  cu  care  aţi  putea  î n g r ă ş a  în  foaia  noastră.  Acum  repet,  că  tre­
         ţite,  stăruiţi  se  faceţi   c o m a s a r e a ,  pământul.  Spre  acest  sfîrşit  învăţaţi  ă   cerea  la  creşterea  vitelor  de  Pinzgau,
         pentru-că  o  înaintare  a   agriculturei   cunoaşte  cum  trebue  tractată  aevea     mult  mai  preţioase  în  toate  privinţele,
        (plugăriei)  este  mai  ales  cu  putinţă   bine  groapa  de  gunoiu  şi  zama  de      va  însemna o  sporire ne mai pomenită  a
         acolo,  unde  economia  pământului  se     gunoiu.  Gunoiţi  des  şi  cu  mult  gunoiu   bunăstării  noastre,  a  averii  poporului
         poate  face  fără  pedecile  pe  cari  ni-le   agrii  voştri  (locurile  de  arat),  că  plante­  nostru!
         pun  hotarele   necomasate.  Comasarea     le  să  afle  în  pământ  o  masă  bogat  în­
         este  pentru  voi  şi  înaintarea  economiei   cărcată,  să  poată  creşte  în  toată  pu­
         voastre  o  lucrare  de  vieaţă!  Nu  în­  terea  şi  cu  chipul  acesta  se  vă  dee
                                                                                                            M   e s e r i i
         târziaţi  mult  cu  ea.                    recolte  (secerişuri,  culesuri  etc.)  mai
              Dacă,  durere,  n’aţi  putea  comasa,   bune.                     .
                                                                                                     Drepturile  şi  datorinţele  sodalilor.
         cultivaţi  cel  puţin  o  parte  a  locurilor   Impărţiţi-ve  economia    astfel,  ca
                                                                                                              (Urmare  şi  fine)
         de  arat  cu  m ă z e r i c h e  Şt  t r i f o i u  întoarcerea  miriştilor  şi  tuleelor  cum  şi
         roşu.  Purtaţi   deci  o  economie  mai    aratul  adânc  al  fiecărui  agru,  să  le       Sodalul  poate   eşi  numai  decât
         bună  de  trei  hotară!  Fiindu-vă  hotarul   p u t e ţ i  f a c e  t o a mn a .       dela  stăpân,  adecă  fără  înştiinţare,  în
         comasat,  purtaţi  o  economie  schimbă­        Noi  lucrăm  în  parte  precumpăni­    următoarele  întâmplări:
         toare  înţeleaptă,  potrivit  împregiurărilor  toare  astfel  de  pământ,  p e n t r u  c a r e  1.  dacă  stăpânul,  încredinţatul  lui,
         voastre  economice,                        e  d e  m a r e  t r e b u i n ţ ă   şi  lucrarea   sau  oamenii  acestora,  îl  bat  pe  el  sau
              Partea  precumpănitoare  a  v e n i ­  gerului  iernii.  Cât  timp  noi  nu  vom   pe  membri familie»  sale,  ori  le  vatâmă
         t e l o r   economiei  voastre  să  nu  o  rnai   ara  adânc  de  cu  t o a m n ă   toţi  agrii,   onoarea;
        a ş t e p t a ţ i  di n  v â n z a r e a  de  bu-  şi  nu-’i  vom  lăsa  peste  iarnă  in  brazde,  2.  dacă  stăpânul  nu-şi  îndeplineşte
   1   2   3   4   5   6   7