Page 3 - Bunul_Econom_1901_05
P. 3

Nr.  5                                             BUNUL     ECONOM                      _________________________    Pag-  3

        datorinţele,  ce  a  luat  asuprăşi   prin   la  sine  cartea  sodalului  şi,  cel  mult  în  |  vorbă  să  poţi  crede  că  e  noapte  dela
        contract;                                  timp  de  două  săptămâni,  este  îndato­ |  începutul  lui  Februarie!  Streşinile  au
             3.  dacă  lucră  cu  bucata  şi  stă­  rat  a  o  presenta  (înfăţişa)   deregătoriei  l  început  a  picura  ca  ziua  de  soare !
        pânul  nu  e  în  stare  să-i  dee  de  lucru   pentru  meserii,  înştiinţându-’i  cu  chipul  i   Săptămâna  de  faţă  apoi  e  capri-
       neîntrerupt;                                acesta  pe  sodal.                          ţioasă  (schimbăcioasă)  de  tot.  Nici doar’
             4.   dacă  urmând  a  lucra  şi-ar         Cu  prilejul  eşirei  sodalului,  stă­  o  zi  într’o  formă.  Aci  e rece şi înghiaţă,
       primejdui  sănătatea  sau  vieaţa;          pânul  este  dator  să  umplă  după  adevăr   aci  moale  de  tot,  şi  mai  ales  ploioasă.
             5.  dacă stăpânul, locţiitorul acestuia   şi  dreptate  rubricile  cărţii  şi  la  cererea   Apele  duc  cei  din  urmă  sloi  de  ghiaţă
       sau  oamenii  lor,  ar  îndemna  sau  ade­  sodalului,  să-’i  dee  deosebit  un  atestat   şi  vin  tulburate.
       meni  pe  membrii  familiei  sale  la  lucrări   amăsurat  adevărului   despre  purtarea     Economii au întemeiate temeri,  întâi
       imorale  sau  neiertate.                    Iui  şi  că  legăturile  contractului  dintre  că  pot  urma  ieşiri  de  ape,  a  doua  că
             Dacă  sodalul    întrat   la   stăpân   dînsii  au  încetat.                     după  zilele  astea,  cari  au  topit  zăpada
                                                      >
       este  ostaş  concediat  (slobozit)  pe  timp     Dacă  cartea  de  lucru  se  pierde   ce  coperea  şi  scutea  aşa  de  bine  hol­
       nehotărît,  chemat  fiind  sub  arme,  con­  şi  perderea  aceasta  se  poate  adeveri   dele,  pot  urma  încă  îngheţuri  puternice,
       tractul  de  lucru  încetează,  fără  a  se   pe  deplin,  oficiul  de  meserii  dă  o  nouă   şi  fiind  pământul  plin  de  apă,  prin  în-
       putea  cere  vr’o  despăgubire.  Tot  aşa   carte,  însemnând  pe  ea  cuvăntul  «du­ |  gheţare  rupe  şi  strică  plăpândele firicele
       se  întâmplă  şi  cu  recruţii,   când  sunt   plicat»  Aceasta  se  întâmplă  când  so­ j  a  sămănâturilor  şi  poate  face  pagube
       chemaţi  sub  arme.                         dalul  se  află  în  cercul  unde  s’a  făcut  i  mari.
             Dacă  sodalul  este  însă  reservist,   mai  în  urmă  introducere  (scriere)  în    —   D e  sub  Munţii-Apuseni  se  scrie
       fiind  chemat  la  deprinderile  legale  de  i  carte.                                 la  3  Febr.  n.:  După  zilele  primăvăroase
                                                                                              ce  am  avut  în  săptămâna  trecută,  din
       peste  an,  puterea  contractului  rămâne        Dacă  sodalul  s’ar  afla  în  alt  cerc,
                                                                                              nou a început să vină  »iarna dela munte«.
       în  fiinţă,  numai  cât  sodalul  nu  e  în­  trebue  să  înştiinţeze  deregătoriei  pentru
                                                                                              Aproape  două  zile  întregi a nins într’una.
       dreptăţit  a  cere  plată  pe  timpul  cât  e   meserii  de  acolo  pierderea  cărţii.  Du­
                                                                                              Zăpada  e  groasă  de  34  cm ,  ba  şi  mai
       sub  arme.                                  pă cercetarea cuvenită, şi ne mai  aflându-   mult.  De  greutatea  acesteia  sîrmele  li­
            Stăpânul,  care  dă  drumul  unui      se  cartea,   această  deregătorie  scrie  j  niei  telegrafice  între  comuna  Sard  şi
       sodal,  fără  pricină   ntemeiată  în  lege,   deregătoriei  pentru  meserii,  unde  s’a  i   Ighiu  s’au  rupt.  Şi  acum  zăpada,  care
                                                                                              începe  a  se  topi  umflă  văile  deja  pline
       înainte  de  termin,  este  îndatorat  a-’i   făcut  introducerea  cea  din  urmă,  ca  să
                                                                                              de  apă.  Intr’adevăr,  că  dacă  zăpada  va
       plăti  cu  prilejul   eşirei   leafa   ce’i-se   dee  pe  sama  sodalului  o  nouă  condică
                                                                                              urma  să  se  topească  după  olaltă,  ne
       cade  până  la  timpul  abzicerii  (înştiin­  Această  deregătorie  dă  un  certificat  j
                                                                                              putem  aştepta  la  eşiri  de  ape.
       ţării),  ear’  dacă  sodalul  a  avut  la  stă-  i  despre  înştiinţarea  perderii,  care  se  în-  j
                                                                                                   —   Din  Turda  se  scrie  „Tribunei",
       pân  şi  întreţinerea,  trebue  să-’i  plăteas-  |  trebuinţează  ca  carte  de  lucru  până  la  j
                                                                                              că  acolo  în  noaptea  de  29  Ianuarie  a
       că  leafa  îndoită.                       t primirea  duplicatului.                  j fost  o  mare  furtună  cu  ninsoare,  ear’
            Dacă  stăpânul  dă  sodalilor  şi  lo­      Duplicat  trebue  să  se  dee  şi  când  j  cătră  dimineaţă  a  tun at  şi  f u l g e r a t
       cuinţă,  trebue să  aleagă  spre  acest  sfîr-   cartea  nu  se  mai  poate  întrebuinţa,  i   de  mai  multe-ori.  Oamenii  zic  că  va
                                                                                              urma  bătaie,  ciumă,  foamete  etc.
       şit  odăi  sănătoase.  Plângerile  sodalilor,   fiind  ruptă,  ori  şi  din  alte  pricini.   I
       că'  n’au  locuinţe  sănătoase,  deregătoria     Ear’  umplută  fiind  cartea,  dere­       —  Din  Reibolosgriin  (în  Saxonia)
       pentru  meserii  este  datoare  a  le  asculta,   gătoria  pentru  meserii  dă  una  nouă,   se  scrie,  că  în  27  Ianuarie,  seara  dela
                                                                                              8  ore  a  început să bântue acolo  un mare
       a  cerceta  fără  amânare  la  faţa  locului   în  care  se  înseamnă  că  ea  este  o  ur-
                                                                f                           ] viscol  cu  zăpadă,  însoţit  de  dese  tu­
       prin  medic,  şi-a  înlătura  răul.         mare  a  acelei  de  mai  înainte.       j  n e t e  şi  f u l g e r e ,   ca  în lunile de vară!
            Fiecare  sodal  trebue  să  aibă  o         Deregătoria   pentru    meserii  în-   Oamenii  stăteau  înmărmuriţi  privind  ve­
       carte  de  lucru.  In  ea  nu  e  iertat  să   samnâ  în  carte  toate  schimbările  în­  denia  atât  de  neobicinuită.
       se  facă  însemnări  cu  privire  la  purta­  tâmplate  în  împregiurările  de  serviciu.
       rea  morală  şi  la  îndemânarea  sodalu­                                                   Petreceri. Corpul învăţătoresc dela
       lui.  Purtătorii  de  socotele  şi  cassierii,                                         Gurarîu,  arangeeză  în  12  Febr.  n.  o
       cum  şi  toţi  ajutătorii  industriali,  cărora   Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l  producţiune  şcolară,  cu  cântări  şi  de-
       le sunt  încredinţate  lucrări mai  de  frunte,                                        clamaţiuni.
       n’au  trebuinţă  de  asemenea  carte.          Vânt  cald,  şi  timp  prrmăvăratic.      —--  In  Alba-Iulia  să  dă  în  12  Febr.
            Cartea  de  lucru  o  dă  deregătoria   Timpul  începe,  să  facă  griji  economilor.   n.  producţie  teatrală  cu  declamări  şi
                                                                                              cântări,  de elevii şcoalei în folosul şcoalei.
       pentru  meserii  de  întâia  instanţă,  de   Săptămâna  trecută  a  început  a  sparge
                                                                                                —   In  Romos  se  dă  în  12  Febr.  n.
       care  se  ţine  lucrătoarea,  unde  sodalul   rînduiala  iernii.  In  unele  zile  era  ger,
                                                                                              un  Concert  în  folosul  şcoalei, de o grupă
       este  ocupat. Sodalul  trebue  să  plătească   în  altele  ploua, în  altele  iară  ningea  ori
                                                                                              de  diletanţi.  Cântări  în  cor,  declama-
       pentru  această  carte  timbru  şi  o  anu­  ploua  cu  zăpadă.  Sâmbăta  trecută  a
                                                                                              ţiune  şi  o  mică  piesă  teatrală.
      mită  taxă.                                 fost  rece  şi  mai  ales  spre  sară  înghe­
                                                                                                —   In  Deva  are  loc  în  3/16  Febr.
            Cartea  de  lucru  să  dă  aceluia:   ţase.  Pe  la  orele  8— 9  însă,  pe  la  noi   o  petrecere  cu  dans  în  favorul  bisericii
            1.  care  dovedeşte  cu  atestat  dela   s’a  lăsat  de-odată  o  moleşală  şi  o  rară   gr .-or.  şi a Reuniunii femeilor din comitat.
      deregătoria  de  meserii,  că  a  stîrşit  anii   căldură  în  aer,  încât  credeai  că-’i  sară   =   In  Orăjtie  azi  (Sâmbătă),  deseară
      de  învăţăcel;                              caldă  de  vară.  Din  când  în  când valuri   producţia  teatrală  anunţată  în  numărul
            2.  care  a  trecut  de  15  ani  şi-a   mari  şi  line  de  aer,  veneau  de  tot calde   trecut;  Sâmbăta  viitoare  Concertul  dlui
      stîrşit  o  şcoală  practică  de  industrie.  dela  Sud,  aşa  de  calde, că era mai mare   Branga,  şi  în  cealaltă Sâmbătă producţia
           La  intrarea  în  lucru  stăpânul  ia  plăcere  să  le  simţi  învâluindu-te.  Nici  meseriaşilor.
   1   2   3   4   5   6   7   8