Page 3 - Bunul_Econom_1901_06
P. 3
Pag, 4 B U N U L E C O N O M Nr. 6
soare şi fără vent, şi nu vă pregetaţi a soiul Playmoth-Rock şi eventual şi alte Institutul de credit şi economii „Al
le veni în ajutor curăţind înşivă albinele soiuri de galiţe. bina" va fi rugat să voteze un ajutor
moarte şi punăndu-le apă la îndemână. Maşina de semenat şi alte even bănesc pentru Reuniune.
tuale unelte economice se vor pune spre Reuniunea abonează pro 1901 foile
folosire la disposiţia membrilor. «Revista economică», «Bunul Econom»,
Programul de lucru Intre membrii din Boita si even- «Erdelyi Gazda», şi «Landwirthschaft-
j
>
al „Reuniunii româna de agricultură din tual din Cornăţăl se va sorta o viţea liche Blâtter».
comitatul Sibiiului“ , pro 1901, stabilit în de rassa «Pinzgau» şi eventual alt soiu
Adunarea generală pro 1900 se va
şedinţa comitetului central, ţinută la 31 de animale.
Ianuarie n. 1901 ţinea în comuna Aciliu.
Cu scop de-a augmenta colecţiunea
menită pentru museul industriei de
In scopul studiării şi cunoaşterei
casă, se va face un apel cătră femeile
referinţelor economice ale agricultorilor, Ş t i r i d e t o t f e l u l
fruntaşe din comune, cum şi cătră preo-
în cursul anului 1901 se vor ţinea întru
ţimea şi învăţătorii noştri. Representaţia teatrală dată la
niri agricole în comunele: Bradu, Vale,
Turnişor, Cichindeal, Loman, Nucet, Mag, Cuptorul de uscat poame sistem Orăştie Sâmbăta trecută, a fost, ca joc
Răhău, Dobârca şi Rusciori. Cazenille, zidit în Selişte, sau se va teatral, o bucurie şi o desfătare de
exarenda, sau se va pune în lucrare de-a plin mulţumitoare pentru privitori. D-şoa-
Exposiţia de vite de prăsilă, îm
dreptul prin comitet. rele şi dnii diletanţi s’au achitat de ro
preunată cu distribuire de premii în
Direcţiunile «Tovărăşiilor agricole» lurile lor cum nu se putea mai bine.
bani se va ţinea în comuna Ilimbav.
şi ale «însoţirilor de credit sistem Perfect a fost dl Dr. A. Tincu în piesa
Cursul de altoit pomi se va ţinea
Raiffeissen» se vor recerca a face comite »Calea dreaptă e cea mai scurtă«, în
în Săsciori,
tului Reuniunii raport amănunţit despre rolul seu de major pensionat, patron
Cu câte un altoi măr pătul va fi
activitatea din 1900; în acelaşi timp co- al parochiei pentru care se luptă cei
dăruit fiecare membru al Reuniunii cu
' mitetul va insista pentru înfiinţarea de doi concurenţi; impunătoare şi cuceri
locuinţa în Apoldul-inferior.
asemenea aşezăminte folositoare şi po toare d-şoara Zoiţa Adamoviciu ca vă
In decursul primăverei se vor distri trivite trebuinţelor economilor. duvă tineră şi cuminte; isteaţă în pre-
bui între membri în mod gratuit se Membrii împărtăşiţi anii trecuţi cu sentarea cochetei şi naivei bătrâne, a
minţe de trifoiu, napi de nutreţ, cânepă sămenţe de tot soiul, cu pădureţi, oue, tost d-şoara Veturia Corvin; naturali
italiană etc. Totodată comitetul mijlo galiţe etc., se vor recerca a face comi şi reuşiţi dnii Val. Orbonaş, A. Dămian,
ceşte pentru ori-şi-cine i-se va adresa, tetului raport despre resultatele obţinute. II. Buzdugan şi Remus Balomiri în ro
procurarea de sămănţe bune şi ieftine. lurile lor.
Membrii vor primi, la cerere, pă
Cu scop de-a da culturei albinilor dureţi meri, peri, pruni, gutui, cireşi In piesa a doua «Turtă sacă«, o
o extindere cât mai mare, comitetul va etc. In acest scop comitetul se adre piesă franceză de spirit, d-şoara Elena
distribui între membrii, cari se îndelet sează In. minister cu rugarea a ne îm Adamoviciu a fost plină de isteţime,
nicesc cu stupăritul coşniţe şi alte unelte părtăşi şi în a. c. cu pădureţi. vialitate naturală şi farmec, ear’ dl Cor
ţinătoare de stupărit. In legătură comitetul va procura nel Popescu, se prefăcuse într’un com-
Cu scop de-a lucra la respândirea altoi de meri bulzeşti (Zarand, com. plesant dar’ ştrengar francez, ce nu
culturei galiţelor de soiu, membrii vor Hunedoarei) pe cari îi va împărţi între poate fi nici două minute serios cu o
primi în mod gratuit oue, găini etc., de membri. femeie, nici chiar atunci când îi vine
sa îl auzia, cel puţin, pentru întâia- — Vreau. pleacă la Bucureşti, am făcnt eu rost.
oară: —- Hai să vedem, care pe care. Viu acolo pe la două. La revedere.»
— Să-’mi daţi voe, în fine, se în Ear’ D-v. staţi colea şi ne fiţi martori. Şi se ţinu de vorbă...
chin acest pahar în sănătatea sexului Cele dintâi clipe fură mute...
Iulica şezu. Traian însă, trecu în
frumos. Trăească sexul frumos, pe care Apoi:
odaea vecină, despărţită de salon prin-
l-am subţinut şi-’l voiu sub ţi nea toată — Sărut mâna, madam Manolescu!
tr’o uşe deschisă. Acolo se apropiă de
vieaţa ; se trâeşti în fine M-me Popovici, — Bună ziua, D-le Popovici!
o masă, pretextând că are de citit jurnale.
şi tu, nevastă, şi femeea în fine română... -— Nu m’aş fi aşteptat odată cu
In realitate, se aşezase drept în faţa
Şi-şi sărută femeea. Apoi obosit capul să te văd femeea lui Napoleon..
femeii lui Napoleon, care, plină de fiori
de vorbă şi de vin, îl înecă tusa, o — Nici eu pe D-ta...- însurat aşa
neînţeleşi şi de teamă, primea cu atenţie
tuşă grozavă de om gras. , repede.
semnalele pe care numai un şef de
M-me Popovici profită de împreju — Ce face coana Luxiţa?
gară le putea mânui cu atâta măiestrie.
rare, ca să-’şi şteargă lacrimile. Era — Mersi, bine...
Lucrul era înţeles: In jacheta doamnei
mişcată. Apoi tăcură. Iulica sta răzimată
Manolescu se strecurase un bileţel.
După masă, trecură în salon la de coada pianului şi se uita în jos. La
cafea. Acasă, ea îl desfăcu, îl citi în picioarele ei Miţişor, pisoiul, tot îndemna
«Coani Sultani» nu-’i mai trecea taină. Era o telegramă c. f. r., plină la joc, agăţându-i-se de cutele rochiei.
disposiţia. de sentimete: Popovici, obosit ca de o povară, se
— Am gust, D-le Napoleoane, se «In numele vechei noastre prietenii, aşezase oftând pe canapea. Un glas
te bat la un pichet pe o băncuţă. Vrei? nu mă refuza. Poimâne, Marţi, dînsul îndepărtat îi şoptea încet la ureche
