Page 4 - Bunul_Econom_1901_06
P. 4
Nr. 6 B U N U L E C O N O M _______________________________ Pag- 5
în casă în calitate »oficioasă«, ca »mar- lui „Transilvania", producţiunca teatrală Mişcarea femeilor polone. Din
tor« de duel! pe care am anunţat-o deja. Producţiu- Lemberg (în Galiţia) se vesteşte, că acolo
Publicul a răsplătit cu sincere şi nea să dă în favorul fondului meseriaşi s’a format o ligă (societate, însoţire) de
îndelungate aplause, jocul atât de mul lor şi are următorul program: femei polone, pentru Austria, Prusia şi
ţumitor al diletanţilor. 1. » S ă r ă c i e l u c i e « de I. Vul Rusia. Scopul ligei este c u l t i v a r e a
La urmă s’a presintat publicului can, jucată prin persoanele: dnii Petru p o p o r u l u i p o l o n supus azi celor
un drăgălaş tablou viu: »Mâţa oarbă« : Banciu, I. Herţa, R. Ionescu, C. Budoiu, trei state străine, şi d e ş t e p t a r e a
cinci domnişoare, dintre cari una le Iuliu Muntean, V. Arsenie, G. Bocan, c o n ş t i i n ţ e i n a ţ i o n a l e la femeile
gată la ochi şi cu mâna întinsă, învă d-şoara Roza Raţiu, Catinca Rus, Safta pplone. Lucrarea ligei se va întinde asu
luite în frumoase colori de lumină ben Adămescu, Floarea Budoiu, Sofia Bogat, pra păturilor poporului polon, dar’ mai
gal ică roşie, albastră, etc. Saveta Ciucurel şi Ana Berian. ales asupra păturilor de jos. Chemarea
După frumoasa producţiune a ur 2. » V e c i n ă t a t e a periculoasă« femeilor şi fetelor polone va fi d e - a
mat joc până târziu. de Kotzebue, prin dnii P. Banciu, R. î m p i n t e n a p e b ă r b a ţ i i l o r la lu
Durere, pe cât aflăm, resultatul Ionescu, Iuliu Muntean şi d-şoarele So c r a r e n a ţ i o n a l ă . In toate oraşele
mai mari din Prusia, Austria şi Rusia
materia], n’a fost mulţumitor, precum fia Bogat şi Safta Adămescu.
vor fi numiţi oameni de încredere şi în
să aştepta. Căci sala şi arangeamentul După producţie, joc.
Lemberg se va înjgheba un comitet de
costă mult de tot pentru împregiură- Onoratul public e călduros rugat,
15 membri, căruia vor fi supuşi toţi Cei
rile noastre. a participa, căci fiind piesele tare hazlii,
din alte părţi. Apelul ligei închee cu
D-na Victoria Erdely însă, poate va afla o plăcută distracţie în privirea lor.
aceea, că toate temeile şi fetele polone
fi deplin satisfăcută de succesul moral
din cele trei împărăţii, trebue să simtă una.
al representaţiei arangeate de d-sa: ne-a In Austria guvernul lucrează un
procurat o seară artistică ce a stat la plan de lege pentru introducerea votului
înălţimea posibilă pentru un orăşel ca universal, ca adecă, fie-care cetăţean Povestea unui fîler. Prin can
al nostru şi cu puterile noastre. majorean, să aibă drept de vot la ale celariile ministeriale tocmai îşi sparg oa
gerile pentru dietă, fie bogat ori sărac. menii capul cu aceea, oare cum s’ar
f Milan, fostul rege al Serbiei, Nu ca la noi, unde numai dacă plăteşti putea face să se mai împuţineze scrisul
a murit la Viena Luni în 11 Febr. n. dare frumoasă, ai vot de alegător. cel mult ce trebue azi făcut pentru ori-ce
lipsă mieă. Ar fi şi vremea, căci într’a-
In Hunedoara să dă la 23 Febr.
f Gregoriu Maior, un ziarist din devăr atâtea treburi ce ar putea fi des-
n. b a l din partea Reuniunii femeilor
cei mai sîrguincioşi şi buni, fost redac legate într’o clipă, zac jumătăţi de ani,
române gr.-or. în favorul fondului Reu
tor responsabil de mulţi ani la »Gazeta ba ani până să le vină rândul să se pre
Transilvaniei», a răposat în Viena la 13 niunii. In pausă să va juca Romanul şi gătească şi pentru ele scrisoarea cea
Febr. n. după o muncă cinstită şi grea Bătuta. multă ce să cere pentru ori-ce fleac de
de 15 ani la numita foaie. D-zeu să-’l trebşoară. Ca să se vadă că într’adevăr
In Sebeş are loc la 23 Febr. n.
odihnească în pace. uneori e mai rău ca de rîs treaba cu
adunarea generală a Reuniunii meseria
atâta scris, să spune următoarea poveste
şilor şi comercianţilor români, şi cu o
Froductiunea meseriaşilor, a unui filer, poveste adevărată întâm
9 9 cale o serată literară, după care va urma
Meseriaşii români din Orăştie, vor da plată la Oradea-mare:
dans.
Sâmbăta viitoare seara, în sala otelu- Oraşul Oradea a cumpărat dela un
anumit Rosinger un petec de nemişcă
cele din urmă cuvinte rostite: «mersi, înţelesese însă bine; se vedea tor, după care direcţia financiară a arun
bine»... după mişcările ei nervoase, după clipi cat pe oraş o competinţă (dare) de 1
— Ştii că am concediu de zece rile ochilor, din care zadarnic se silea filer. Despre competinţele acestea, fie
zile, zise el. Sunt mutat la Bucureşti... să alunge chinurile ispitei... ele şi numai de un filer, trebue să se
— Da? îmi pare rău... «Cum, va să zică, are prilejul să poarte socoteală, să fie băgate în căr
— Mie însă bine, foarte bine. scape de închisoarea, de mormântul ţile cele multe în care să bagă şi miile,
— Cum ? acela ? Se stea lângă mama ei şi cu un şi să dă apoi un extras eu 36 rubrici
— Da, căci la Bucureşti am de soţ bun ca d-nul Traian? O, dar’ aşa (linii) despre ele. Aşa s’a făcut şi cu
gând să mă stabilesc singur. Singur vis de fericire n’a avut mai sfânt în filerul aruncat pe cumpărătura oraşului.
sau cu cineva care mi-o plăcea mie... vieaţă o şefuleasă isolată! Ea, fată cu După-ce l’au trecut dar prin toate căr
Numai să vrea acel cineva. Aici îmi pian, cu dotă, cu trusou, şi frumoasă, ţile de lipsă, au făcut şi extrasul şi l’au
stă toată fericirea, tot viitorul, toate nu era menită de sigur să se peardă trimis oraşului cu îndrumarea prescrisă,
speranţele mele. lângă un Napoleon-Manolescu-Pletea, că în 8 zile să plătească această com
Şi se ridică, luâdu-şi şapca. Făcu care nu ştia de cât să se ’ngraşe, care petinţă, că de unde nu, să va cere exe
doi paşi spre uşe, apoi se opri hotărît se ’ngrăşase aşa de mult, încât ochii cuţia! La oraş au deschis şi ei cărţile
în faţa Iulichi: îi rămăseseră mici ca două alice în cele mari de socoteli ale oraşului şi au
— Chestia e accelerată; trebue fundul capului; care dormea în nesimţire, băgat provocarea pentru datoria filerului
să-mi dai răspuns cu mare iuţeală; mânca şi bea în nesimţire... la locul seu, au împărţit apoi hârtia mai
am venit expres... «Ah, de ce nu l-a călcat trenul, departe, şi au trecut’o cu pace la oficiul
— D-le Traiană, dar’ nu te înţeleg! înainte de a-1 lua eu?.* (Va urma). de dare orăşenesc. Aci iarăşi nouă scrieri
