Page 9 - Bunul_Econom_1901_06

Pag. L SPICUIRI LITERARE Nr. 6.

tăeţi şi care nu. Mă rog, şi cam cu greu porni să vadă co­ toate au să se facă la loc, cora­
dacâ-i drac, ce nu ţi-a putea rabia. Când colo, nu vede nici bia — cum au fost mai înainte.
face! ? corabiă, nici lucrători, nici o A doua zi Noe s’a sculat cu
unealtă, nici nimic, par’că le iză- noaptea în cap, s’a rugat lui Dum­
Intr’un târziu se scoală Noe,
rîse Dumnezeu de pe pământ. nezeu că l’a isbăvit de păcat, şi a
cu capul greu, par’car fi fost de
Se înciudează, se crămălueşte pornit la lucru.
peatră, buimac şi pai’că-i urlă 0
că cine şa găsit de lucru cu co­ I-a fost cam greu până ce a
sută de câni în cap. Ameţit, porni
rabia lui. întreabă încolo, încoace, găsit copacul, care l-a tăiat întâi,
acasă, uitând că are de lucru.
şi pe ăsta şi pe cela, dar’ nimeni dar’ cum I-a găsit, l-a şi tăiat.
Când mergea, i-se împleticeau Cele-lalte lemne, ele singure S’au
nu i-a putut da răspuns, nici că-’i
picioarele, ca când n’ar fi fost ale dus şi s’au făcut corabie, după-
lae, nici bălae. Se mai învîrte,
lui, şi se cumpănea când la dreapta cum au fost; aşa că Noe a pu­
se mai suceşte, se mai scarpină
când la stânga, amuş înainte, tut fi gata şi pus în cale pentru
în cap, mai pufueşte, dar’ tot
arauş înapoi; ba, ca să pue vîrf vremea şi mânia lui Dumnezeu
degeaba.
la toate, mai trăgea şi câte un ce avea s’o dea asupra fiilor celor
S'a dus acasă şi întreabă cum
isbai ori o trântă bună de pă­ neascultători şi fără Stăpâni.
se face, de corabia lipseşte. Cei
mânt, de nu-i mai venia se se Iacătă cine a scornit rachiul\
de acasă, au strîns din umeri,
scoale. Capul îi umbla bălălău căci el e beutura din vorbă şi
fără să ştie de vre-o samă. Atâta
neputându-1 stăpâni de loc şi iacă ce a pătimit moş Noe cu
i-au spus, că ataltă-eri s’a burzu­
toate câte le vedea, par’că se beutura dracului.
luit rău cu toţi, batjocorindu-’i şi
învîrteau împrejurul lui, ca la
spunând vorbe nesocotite, cum îi S. Teodorescu-Kirileanu.
horă.
venea la gură; mă rog a făcut
Ca vai de el ajunse acasă, şi ceea-ce nu mai făcuse nici odată
Ţ IG A N U L ’L A V O T R IT
a prins a batjocori pe toţi, cu de când îi, de îngrozise pe toţi,
mam ă, cu copil, aşa din senin; cu mic cu mare, ne ţinând seamă
ba încă avea harţag de bătae şi de nimic. Un fecior trimise pe un un-
n’a mai contenit cu gâlceava, chiu al seu într’alt sat, ca să pe-
S ’a scârbit straşnic de celea
până hăt pe urmă, când căzu pe ţească o fată bogată. EI îi dete
ce a auzit că făcuse, îi venea să de tovarăş pe un vecin, care era
o laiţă şi durmi dus.
între în pământ de ruşine şi de de neamul lui Faraon, ca să pue
A doua zi se mai desmetici, greşală; dar’ când a văzut că şi el vre-o vorbă bună.
dar’ îl durea capul straşnic; o vremea se apropie, el nu făcuse După-ce votrii ajunseră la lo­
cul cu norocul, părinţii fetei în­
slăbie avea în tot trupul de l’ar nimica şi că drept acum a căzut
cepură se întrebe, ce fel de om
fi trântit şi un copii, şi nu era în păcat, a prins a se ruga lui e feciorul şi ce avere are.
bun de nici o treabă, aşa era dă Dumnezeu şi zi şi noapte, ca să-l „Nepotul meu are doi b o i",
slab. Se scula de ici şi se punea isbăvească de greşala ce-o făcuse răspunse unchiul feciorului.
dincolo, ar fi vrut tot să şează. fără de voia lui. „Ba patru!'1 îndrepta Ţiganul,
care voia să-’şi laude vecinul cu
Căsca gura cât o şură, se întindea
Dumnezeu i-s’a arătat în vis, ori şi ce preţ.
mereu şi ar fi vrut tot să doarmă.
l-a mustrat pe N oe de aceea-ce a „Mai are şi doi cai".
Se tot uita la soare să vadă îi „Ba patru!" grăi şi de astă-
făcut prin mijlocirea femeii, şi i-a
mult până în seară, ca se-’i vie dată Ţiganul.
spus că de altă dată să nu se
vremea somnului. Gust de muncă „Şi o sută de oi".
mai ia după muere, că ea te „Ba două sute!"
n’avea de loc, ca cum nu-’i câne­
duce pe qa]ea cea strîmbă, de „Dar’ de un ochiu nu prea
lui se lingă sare. La mâncare
multe ori. vede bine."
nici nu se gândea, de cât ceva „Ba de amândoi!" îndrepta
— ■ Amu, ca să faci corabia Ţiganul, gândind, că cine ştie,
acru ar fi beut cât zece.
mai în pripă, se te duci în pă­ cum şi-a lăudat vecinul dă bine-
A treia zi, tot era cam ciu- dure şi să-’ţi aduci aminte, care
murluit o leacă, dar’ şi-a adus copac l-ai tăiat întâiaşi dată, pe
aminte de pofunca lui Dumnezeu acela să-’l tai, c’apoi celelalte
Edate şi redactate de IO A N M O Ţ A . »Minerva< institut tipografic în Orăştie.