Page 1 - Bunul_Econom_1901_07
P. 1

Anul  II                                     Orăştie,  9/23  Februarie  1901                                        Nr.  7















                   A B O N A M E N T E :        II                O R G A N U L              j              I N S E R T I U N I :
                                                    „Reuniunii  econom ice  în  Orăştie"     l  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
       l’c  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)  l|
                Pentru  R o m â n i a   15  franci.   11   Apare  în  fiecare  Sâmbătă            Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.

                                                  ganic,  tipărit  de  lux,  spre  plăcută  şi   urmări  rele.  Le  arătăm  si  noi,  căci  cele
                                                                                                                            >
                                                                                                                        >
                    A P E L                        dulce  suvenire                            mai  multe  se  potrivesc  întocmai  şi  la
                                                        Dacă  până  acum  nu  s’a făcut acest   noi  în  această  ţară.
                                                  lucru,  acum  credem  a  fi  timpul  bine­       Cred,  zice  Dr.  Babeş,  că  bunăsta­
            „Reuniunea  Economică“  din  Orăs-
                                                  venit  a  se  face,  până când mai  sunt încă   rea  sănătăţii  la  Evrei  e  urmarea  mai
       tie  face  prin  aceasta  apel  cătră  cărtu­
       rarii  şi  inteligenţii  noştri de  prin  sate,   în  viaţă  bărbaţi  iluştri,  cari  au  conlu­  multor  împregiurări,  între  altele  faptul,
                                                  crat  cu  marele  şi  nemuritorul  arch'epis-   că  evreii  sunt  mai  culţi,  mai  cu  carte,
       s i  îndemne  pe  cât  mai  mulţi  tirani
                                                  cop  în  acele  vremi  dezbine.             decât  Românii,  că  ştiu  să  scrie  şi  să
       a  s i  înscrie  de  membri  la  „Reuniunea
       economică11  de  aici,  căci  prim ind  istan    Din  multe,  ba —  după  părerea mea   cetească,  (şi  prin  cetit  pot găsi  sfaturile
       Reuniunea  8oo  de  altoi frum oase  (cari   —   din  toate  punctele  de  vedere,  ar  fi   bune  ce  zac  prin  cele cărţi,)  —  pe  când
       în  a l  doilea  an  deja  rodesc),  doreşte  a   de  dorit  a  se  compune  un  atare  Pan­  ţăranul  român  stă  pe  treaptă  foarte
      îmbogăţi  pe  membrii  s ii  cu  altoi  aleşi',   teon  bisericesc,  care  se  se  edee  în  to­  de  jos  (şi  durere,  nici  azi  nu  să  pun
      gratuiţi  sau  pe  un  preţ mic  de tot. Atât   muri  după  periode  anumite,  din  partea   stăruinţe  de-ajuns  a  eşi  măcar  fii  noştri
      membrii ordinari  (cu  i  fl.  pe  ăn ),câtşi   bărbaţilor  competenţi  cari  ar  vrea  şi ar   din  această  stare  înapoiată!).
      cet  ajutători  (cu  i   coroană  p e  an),  vor   putea  lua  acest  lucru  spre  ducere la în­  Afară  de  aceea  evreii  au  în  însăşi
      prim i  de la  Reuniune  altoi  în  preţ  în­  deplinire.                               religia  lor  multe  regule  potrivite  a  le
      doit  pe  cât fa ce  m ica  taxă  ce  ei  vor  fi   Cu  ce  bucurie  şi  plăcere  cetim  în   păstra  sănătatea,  pe  când  ţăranul  ro­
      plătit  Reuniunii.                          «Panteonul  Român«  edat  prin  anii  70,   mân  nu  ştie  mai  nimic  din  atari  regule,
                                                  biografiile  iluştrilor  noştri  bărbaţi,  cari   ci  din  potrivă  este  împins  spre  o  mul­
            Dorim  ca  apelul  acesta  se  afle cât
                                                  şi-au  jertfit  avere  şi-  sănătate,  ba  chiar   ţime  de  greşeli  mari,  prin  anumite
      mai  frum os  răsunet,  spre  binele  înşişi
                                                  şi  viaţa,  lucrând,  unii  pe  un  teren,  alţii   credinţe  deşarte  moştenite  din  moşi-
      economilor  noştri.
                                                  pe  altul,  pentru  ridicarea  şi  luminarea   strămoşi.  In  religia  însăşi  sunt  unele
                                                  noastră,  pentru  apărarea  noastră  de  vi­  lucruri  ce  nu  folosesc  în  privinţa  asta.
                                                  jeliile  timpurilor, pentru bunăstarea noas­  Astfel  să  îmbolnăvesc  copiii  la  botez,
          O  frumoasă  dorinţă
                                        *         tră  materială  şi  culturală.             Când  iarna  sunt  desbrăcati  si  băgaţi
                                                                                                                             >
                                                                                                                         y
                                                                                                                                  o   >
                                                       Dacă  veacul  de  curend  trecut  a   în  apă  rece  (Aci  preoţii  ar  putea  ajuta
           Dela  însufleţitul  preot  Teodor  Pop  din                                       botezând  în  casă  caldă,  sau  dacă  în
                                                  produs  fapte  în  multe  privinţe  strălu^
      Bucetdea-vinoasă  ptimim  articolaşul  de  mai                                         biserica  rece,  apoi  să  nu  desbrace  co­
                                                  cite  pentru  noi  Românii,  apoi  veacul
      jos,  căruia,  pentru  frumuseţa ideii ce cuprinde,                                    piii  de  tot,  ci  să  le  stropească  numai
                                                  de  faţă,  al  XX-lea,  trebue  să  producă,
      îi  dăm  loc  de  frunte  în  foaie :
                                                  pe  lângă  alte  fapte,  şi  floarea:  Recu­  capul  cu  puţintică  apă,  precum  şi  fac
           Iată  articolul :
                                                  noştinţei.                                 deja  mulţi  preoţi);  la  cuminecarea  lor,
           Despre  »Statutul  Organica  albise-                                              copiii   sunt   expus  a   căpăta   boale
                                                    (Bucerdea)              Teodor  Pop,
      sericii  noastre  gr.-or.  din  Transilvania                              preot        unii  dela  alţii,  dacă  s’a  cuminecat  un
      şi  Ungaria,  nu  încap  dispute  şi  vorbiri                                          copilaş  bolnav  de  vre-o  boală  lipicioasă
      lungi  spre  a-’i  stabili  nepreţuita  lui  va­                                       şi  cu  aceeaşi  linguriţă  după  el  unul
      loare.  In  această  carte  se cuprinde elup-   Reîntinerirea poporului român.         sănătos,  (aci  earăşi  preotul  e  dator  a
      tarea de drepturi neavute  pentru  1 i m b a,                                          griji  de  curăţirea  linguruţei,  mai  ales
      l e g e a  şi  n a ţ i o n a l i t a t e a   noastră.                                  când  ştie  că  a  cuminecat  un  copil  bol­
                                                        — Cercetările  dlui  Dr.  V.  Babeş  —
      Apoi  acestea  cine  le poate  preţui ? Deci                                           nav  ori  născut  din  părinţi  bolnavi);
      cu tot dreptul »Statutul Organic«  se poate                    V.                      obiceiu  rău  e  şi  acela,  că  pe  alocurea
      numi  » Cartea de  aura  a  bisericii noastre.   După-ce  a  arătat  în  toată  golă-   hăiniţele  rămase  după  copilul  mort  să
           O  dorinţă  ferbinte  aş avea,  şi poate   ciuneâ  lor  stările  rele  în  privinţa  sănă­  împart  la  alţi  copiii  săraci  din  sat,  şi
      încă  mulţi cu  mine:  de a vedea  î n tr ’ u n   tăţii  şi  trăinicie!  poporului  român,  Dr.   copilul  acela  a  murit  poate  de-o  boală
      t a b l o u  mă r e   pe  autorul seu principal,   Babeş  caută  pricina  din  care  isvoresc   primejdioasă,  care  prin  haine  să  împru­
      pe  marele  metropolit  Andreiu  Baron  de   aceste  stări  rele,  şi  în  legătură  cu  asta,   mută  şi  nenorociţilor  cari  au  căpătat
     Ş a g u n a   încungiurat  de  toţi  contem­  arată  ce  ar  fi  de  îndreptat,  ca  se  se   zdrenţele  lui;  obiceiu  cu  urmări  rele  e
     poranii  sei,  cari  au  conlucrat  la  acest   dee  înspre  bine.                      şi  acela,  că  la  ori-ce  fel  de  mort  oame­
     Statut,  sau  un  P a n t e o n  b i s e r i c e s c  Cercetează   moravurile  şi  stările   nii  să  duc  pe  neales,  cu  copii  cu  tot,
     cu  biografiile  acelor  conlucrători,  avend   evreilor  cum  şi  a  Românilor,  şi  arată  şi  de-a  murit  omul  ori  copilul  de  o
     a  să  alătura  la  Panteon  şi  Statutul Or­  cari  au  ici  şi  cari  colo  urmări  bune  şi  boală  lipicioasă,  uşor  o  primesc  şi  alţii
   1   2   3   4   5   6