Page 3 - Bunul_Econom_1901_07
P. 3
Nr. 7 ' BUNUL ECONOM ...... ......................... P«g- 3
ţinea vite mai multe, au produs şi gu Folosul gunoiului însă, cu privire greu, căci o mare parte a căldurii o
noi u mai mult, cu care şi-au îngrăşat la timp, mai atîrnă şi de aceea, că dela foloseşte spre încălzirea şi îndepărtarea
nu numai locurile de arat, ci şi fenaţele, ce soi de animale, cal ori vită cornută, (prin prefacerea în aburi) a apei.
cari încă au dat nutreţ mai mult şi îl avem. Deşi nutrim felurite animale Putem dar’ zice că, din ce conţine
mai bun. Dar’ nici cu atâta nu s’au cu unul şi acelaşi nutreţ, totuşi dobân careva gunoiu mai puţină apă, din aceea
mulţămit, ci o parte a fenaţelor au dim gunoiu cu felurită bunătate. Vedem, se descompune (putrezeşte) mai repede.
prefâcut’o în trifoişti, şi cu chipul acesta că gunoiul calului are asupra pămân Ear’ acel gunoiu, care se descompune
au produs nutreţ îndoit mai mult. Nu tului o înrîurire mai iute, ca a vitei mai repede, şi înrîureşte mai iute.
e trebuinţă se mai spunem, ca belşugul cornute. De aceea şi deosebim două Din cele zise putem apoi înţelege
de nutreţ, ce ei au adunat şi adună, feluri de gunoiu, cu privire la efect, uşor, pentru ce e mai iute gunoiul de
r
t
i-a ridicat la o stare cum nu se poate anume: i ut e şi măi âr zi u sau ece. cai si de oi, decât cel de vite cornute.
mai înfloritoare. De aici înainte nu le-a Când vorbim de gunoiu iute, în Am zis, că gunoiul de porci, poate
mai fost cu neputinţă a-’şi întoarce ţelegem gunoiul calului şi-al oilor, când fi rece ori iute. Lucrul acesta foarte
plivirile şi asupra păşunilor, dându-le vorbim de gunoiu mai târziu sau r ec e, uşor îl putem înţelege dintr’aceea, Că
şi lor o îngrijire mai bună. înţelegem gunoiul vitelor cornute. Al noi nutrim porcii odată cu lături, odată
Numai pe calea aceasta, se ne porcului poate fi iute ori rece. cu grăunţe. Porcul pe care-’l nutrim
creadă fraţii plugari, Românii vor putea Deosebirea ce o găsim la gunoiul cu grăunţe, după cele zise ne dă gu
şi dînşii eşi din starea în care cei mai diferitelor soiuri de animale, vine dela noi mai iute, şi pe cel-ce îl nutrim eu
mulţi se află acum tânguindu-se. Altă câtăţimea apei pe care o beau. Ştim, lături, ne dă gunoiu mai rece.
scăpare nu e. Bucatele vedem că nu că calul si oaia beau în asămănare cu Mai trebue să amintesc gunoiul
se plătesc după vrednicie. Deci se în greutatea corpului lor mai puţină apă, galiţelor (paserilor), pe care-’l numărăm
cepem pe altă coardă. Se facem pre şi chiar calul mănâncă şi nutreţ mai în general între cel iute. Dar’ şi aici
gătirile de lipsă pentru întocmirea alt uscat, şi aşa baliga lui trebue să con putem deosebi mai iute şi mai rece, de
fel a economiei noastre. Se o rupem ţină mai puţină apă. exemplu gunoiul gâştelor şi-al raţelor e
cu obiceiul de-a lăsa ogor. Se cultivăm
In gunoiul acela, ce cuprinde pu mai rece ca al găinilor.
din greu trifoiu şi alte plante de nu Văzând această deosebire a gu
ţină apă, străbate mai uşor şi mai mult
treţ atât în locurile de arat, cât şi în noaielor, după părerea mea mai de
aer, ear’ aerul e mijlocul acela, ce. ajută
unele fânaţe; împreună cu aceste se folos ar fi, dacă ne vom sili să facem
descompunerea (prefacerea, putrezirea)
prăsim vite de soiu, şi vom alunga
gunoiului. să peară această deosebire din gunoaiele
îipsele şi năcasurile din casele noastre. noastre, lucru care foarte uşor îl putem
Gunoiul, din ce se descompune
Cu cât mai îngrabă, cu atât mai bine.
mai îngrabă, din aceea înrîureşte asupra ajunge, dacă mestecăm în toată ziua
R omul S imu pământului mai repede, dar’ şi mai regulat gunoiul de cai cu cel de vite.
puţin trainic. Mai departe gunoiul pu Dacă vom purcede aşa, vom avea un
Despre înrîurirea gunoiului feluritelor gunoiu, a cărui bunătate şi înrîurire va
animale. ţin apătos se încălzeşte mai repede.
Bunătatea gunoiului întâia oară Dacă conţine însă mai multă apă, stră fi deopotrivă. Ear’ asta e de lipsă,
atîrnă dela nutreţul ce-’l dăm anima bate mai puţin aer în el, căci acele dacă vrem ca şi roada câmpului să se
lelor. Din ce nutrim mai bine animalele, locuri, cari le-ar cuprinde aerul se umplu desvolate al fel.
Nicolae Barbul.
din aceea vom avea gunoiu mai bun. cu apă, totodată se încălzeşte mai cu
Salvarea lor fu curiositatea. Nici Şapca roşie a lui Napoleon zăcea Şi în culmea furiei, enervată apoi
unul nici altul nu se mai îndoeau acum la o parte, ca o pată de sânge pe un şi de durere, luă cu mâna cea sdra-
asupra causei fugii. Anonima nu minţise. covor alb. vănă un bulgăr de zăpadă şi-’l aruncă
Voiau numai se se convingă. — Mor! gemea coana Sultana. în faţa şefului, care sta încă trîntit, văi-
— Se merg întâiu la neprocopsitul tându-se de picior.
— Aoleo, m’am dus! se văita
ăla de Napoleon, îşi zise coana Sultana, La acest atac neaşteptat, Napoleon,
Pletea.
furios, se grăbi se răspundă: O ploae
— Se dau întâiu pe la biata coana — I-ascultă, dle Napoleoane, unde
de cocoloaşe se spărgea cu mare viteză
Sultana, îşi şopti în gând Napoleon. ţi-e nevasta ? Spune-’mi până nu-’mi dau
pe capul coanei Sultana, care ţipă din
Şi amândoi luară câte un vagonet. sufletul.
răsputeri.
pornind cu furie; unul la deal, celalalt — A fugit, Madam. Abia i-au potolit hamalii, suindu-’i
la vale. Iuţeala era colosală; mai ales
— A, eram sigură. Mi-a răpit băr cu de-a silă pe vagonete...
coana Sultana, în culmea disperărei, po
batul, bucureşteanca! Unde ai găsit-o Ioan A. Basarabescu.
runcise hamalilor să dea cu cea mai
nene ? Cine te-aduse vecin cu noi, să
mare iuţeală, căci altfel le cere dimisia...
ne fii ruina casei ? De ce nu te călca
Din nefericire, se întâlniră la o co trenul, dece nu-’ţi frângeai piciorul înainte
titură. Peste putinţă de oprit. Se ciocniră.,. de a te însura, decât să-’mi strici mie
O adevărată deraiare: toată lumea
menajul, cu dama d-tale, dle Pletea....
fu asvîrlită jos. Noroc cu zăpada! Totuşi, că, să am o putere, te-aşi omorî, moş-
Pletea îşi scrânti un picior şi coana Sul moalâ ce eşti, care n’ai putut să-’ţi stă-_
tana o mână. . pâneşti femeea...
