Page 4 - Bunul_Econom_1901_07
P. 4
Pag. 4_______ .___________ / ' , - . ______ B U N U L E C O N O M Nr. 7
D-zeu ve ajute! de nutreţ, de luţernă şi eventual şi de ciului, cari statoresc împreună şi că ce
alte plante folositoare. e de a se propune în aceste şcoale şi
Doritorii de-a fi împărtăşiţi să-’şi cât să ţină cursul învăţământului.
Din Ji bert ni-se scrie:
înainteze cererile până c e l mult la Pentru elevi dela singuratici râmi
Dle Redactor 1
10 Ma r t i e n. c. subscrisului comitet de industrie se pot face şi abateri în
In scopul de a nu lăsa pe ţăranii
central. privinţa planului de învăţământ. In
noştri, ea în nopţile lungi de iarnă
Membrii împărtăşiţi în anii trecuţi asemenea întâmplări, la propunerea
să-’şi petreacă timpul stând grămezi
eu seminţe, cu altoi, cu pădureţi, cu ga- deregătoriei industriale, hotâreşte mi
mari prin cârcîmă, precum şi de a-’şi
liţe, ouă etc. să binevoiaşcă a ne face nistrul.
trece 'zilele scumpe în beutura rachiu
raport cât mai amănunţit despre modul Cu 2 săptămâni înainte de în
lui, prin ce am văzut că poporul nos
de pureedere şi despre resultatele ob ceperea cursului de învăţământ, dere
tru scapetă atât moraliceşte cât şi ma
ţinute. gătoria industrială trebue să înainteze
terialiceşte, am făcut în Dumineca lă
Sibiiu, 19 Februarie n. 1900. inspectorului şcolar o consemnare a
satului de carne (4/17 Febr.) început
Comitetul central al „Reuniunii tuturor învăţăceilor de meserii ce aparţin
unei însoţiri, pe care am numit-o „So
române de agricultură din comitatul cutârei şcoale, şi înştiinţează rînd pe
cietate de temperanţă“ (de cum
Sibiiu". rînd pe cei-ce ar mai întră în decursul
pătare/ care numără până acum 28
Deni. Comşa, V. Tordăşianu, anului; ear’ directorul şcoalei face ra
membrii, şi cari ne-am obligat a nu
preş. secretar. 1 port deregătoriei industriale în fiecare
m ai clica în cârcîmă un an de zile /
lună despre cercetarea şcoalei.
Scopul Societăţii este ca să-’şi lu
Elevii sunt îndatoraţi a cerceta
mineze membrii prin cetirea de fo i M e s e r i i
orele regulat şi a-’şi aduce cărţile şi
potrivite cu priceperea lor, precum şi
/ Scoale pentru învăţăceii de meserii. recuisitele de învăţământ, de scris si
cetirea de cărţi morale şi economice.
dă desemn. Absenţiile (rămânerile dela
Deci subscrişii apelăm la genero- Comunele, în cari să află cel pu
şcoală) trebue scusate prin atestat
sitatea inteliginţel noastre rorpâne, ca ţin 50 învăţăcei de meserii, sunt înda
vrednic de credinţă dela măestru.
întru cât ne vor vedea scopul de lucru, torate să îngrijească de instrucţia (în
Drept cause ale absentării se so
să binevoiaşcă a ne sprigini prin trimi văţătura) lor, înfiinţând b şcoală deo
cotesc: îmbolnăvirea elevului, îmbolnă
terea de cărţi, ca astfel să putem arăta sebită, care trebue să fie cercetată
virea de morb lipicios a vre-unei per
parochienilor că şi inteliginţa noastră regulat de fiecare şcolar în tot timpul
soane din casă, moarte în familia măes-
sprigineşte legământul lor. cât ţine ucenicia.
trului sau a învăţăcelului, depărtarea
Apelăm cu încredere frăţească la Instrucţia ţine neîntrerupt timp
din loc a elevului, fie la târg sau la
toţi colegii şi cunoscuţii noştri spre a de 10 luni în fiecare an. Pe săptămână
lucru. <
ne trimite câte o cărticică pentru for sunt statorite cel puţin câte 4 ore de
marea unei biblioteci şcoiare-poporale. învăţământ în zilele de lucru şi 3 ore Elevul poate fi pedepsit în urmă
J i b ă r t , (p. Kohalom,) 18 Febr. n. de desemn în fiecare Duminecă. Du toarele întâmplări : când nu se înfă
mineca se poate ţinea şi o oră de re- ţişează regulat la şcoală şi nu-’şi scusâ
Ioan Boldea, Ioan Blaga, absentările, când e leneş la învăţătură
înv. paroch, ligiune.
Deregătoria industrială are să ho şi nu-’şi duce cu sine de ce are trebuinţă
Redacţiunea foii „Hunul Econom“ tărască, când e de a să ţinea instrucţia, în şcoală, când conturbă liniştea în
â trimis cu numărul acesta de anume : în zilele de lucru sau Dumineca, timpul învăţământului, când nu se poartă
odată acestor zeloşi de a conduce po în timpul zilei sau sara. cuviincios faţă de învăţători şi mai
porul la bine, următoarele cărticele: Peste vară sunt ferii timp de două mari, când bate pe conşcolari, când
strică vre-un obiect de şcoală, şi peste
„După comasare**, de I. Blaga; „îm luni.
tot se poartă rău în şcoală sau afară
brăţişaţi Români meseriile şi negoţul**, Pentru instrucţie nu se cere local
de I. Moţa; „Pvesii eroice, Dumbrava- deosebit, făcut anume în* acest scop; de şcoală. Directorul şcoalei este în
Roşie, Pasteluri**, de V. Alexandri; ci se poate întrebuinţa una sau alta dreptăţit a încuia pe elevul, ce se
„Fără podoabe fă r ă alaiu“, de I. Moţa din şcoalele aflătoare în comună. De poartă rău, sau a-’l pedepsi cu alte
pedepse, ce are se şi-le tragă acasă.
şi „O pagină din lupta noastră pentru asemenea se pot aplica învăţătorii şi
existenţă1*, de Nicolau Ivan. profesorii dela şcoalele poporale sau Taxele şi pedepsele în bani ce,
civile. Materialul de învăţământ încă în înţelesul legii pentru meserii, vor în
este cel-ce să predă în şcoalele popo-| tră, au să se întrebuinţeze pentru aco
Dela Reuniunea rom. agricolă râie şi civile, după-cum adecă şcolarii perirea cheltuelelor şcoalei de meseni.
din comit. Sibiiului. sunt mai puţin sau mai mult înaintaţi Dacă cutare comună nu e în stare
în învăţătură. a-şi acoperi din venitele de până acum
Seminţe, de ^distribuit. Şcoalele de meserii stau sub in- cheltuelele, ce se cer pentru susţinerea
Vestim prin aceasta pe stimabilii specţiunea nemijlocită a inspectorilor i şcoalei de meserii, cu ingăduirea mi
membri ai „Reuniunii române de agri şcolari reg. şi a deregătoriei industriale nistrului de interne şi-a celui de finanţe,
cultură din comitatul Sibiiu", că sub de prima instanţă; ear’ inspecţiunea pot face un arunc până la 2% după
scrisul comitet central va împărţi în pri cea mai înaltă asupra lor o are mi darea directă, ce o plătesc' locuitorii
măvara a. c. între membrii reuniunii în nistrul şcoalelor în conţelegere cu mi comunei. Ear’ în urma sărăciei, dacă
mod gratuit seminţe de trifoiu, de napi nistrul agriculturei, industriei şi comer- comuna nici într’un fel nu ar fi în
