Page 5 - Bunul_Econom_1901_07

•Nr. 7 - ~ BU NUL ECONOM _________________ _____ Pag. 5 '

stare a-’şi susţinea şcoala de meserii, . In insula (ostrovul) Ceilon oamenii Concertul dat de »Reuniunea
poate cere ajutor dela ministrul şcoa- prăsesc multă vanilie, o plantă foarte rom. de cântări din Orăştie« Sâmbăta
lelor. scumpă. Odinioară lipseau acolo albinele, trecută, a reuşit, ca toate Concertele
Scoale de meserii noi avem de şi vanilia numai astfel aducea roade acestei harnice Reuniuni, spre obştească
tot puţine, doar’ una două, şi astfel mai bune, dacă cu lucrători, scump mulţumire. Din prestaţiunile corului, în­
elevii de meserii, români cercetează plătiţi, se muta împrumutat praful de deosebi mult au ridicat bunul efect al
şcoalele săseşti şi ungureşti. Inse n’are pe unele flori pe altele. In timpul din serii piesele »Haţegana« şi »Lugojana«,
să fie tot aşa. Veni-va timpul, când ne urmă oamenii au dus acolo albine din cari au plăcut din cale-afară şi şi după
vom îngriji şi noi mai bine de creşterea alte părţi de lume, şi de atunci, mi­ repetarea lor se Cereau de public să mai
acestor elevi în şcoale româneşti. Până nunea minunelor, lucrarea strămutării fie repetate. Corul Reuniunii a fost răs­
atunci însă, ce bine ar fi, dacă baremi prafului îl fac ele, aşa zicând în cinste,* plătit cu cele mai sincere şi îndelungi
„religiunea li-s’ar propune regulat în ear’ vanilia dă roade mai îmbelşugate. aplause. Au fost şi unele puncte în pro­
toate locurile, unde se află şcoale de . “ .. (Va urma;. . gram, cari s’au dovedit cam grele pen­
-meserii şi în ele elevi români. tru puterile corului nostru, compus mai
ales din flăcăi şi fete din popor. Dl
Ş t i r i d e t o t f e l u l
S t u p ă r i t I. B r a n g a, dirigentul corului a fost viu
felicitat pentru frumoasele prestaţiuni la
Prelegerea dlui Simu. Iarna ne-a îndrăgit de tot. Dela cari s’a putut avânta cu corul Reuniunii
(Urmare)
Stretenie încoace, dar’ mai ales de 2 acesteia.
De netăgăduit folos e mierea, în­
zile, avem pe-aici eărăşi zăpadă groasă Al IlI-lea putpuriu românesc cântat
trebuinţată fiind şi ca medicină (leac).
Şi frig- de dl C o r n e l P o p e ş c u cleric abs. şi
Pe lângă că scuteşte de multe boale
înv. în Orăştie, un elev al măestrului
pe cei-ce o mănâncă în toate zilele, Un lucru bun în Dumbrău.
ea mai vindecă şi multe boală, cari In o scrisoare din jurul Turdei, se scrie Dima, şi acompaniat la pian de d-şoara
s’ar ivi în trupul nostru şi al animale­ «Tribunei» între altele şi următoarele: V e t u r i a C o r vin, au plăcut foarte
lor. Cu ajutorul ei s’au vindecat chiar Pildă clasică ne dă poporul treaz mult, presintându-să dl. Popescu prin
şi difteria şi anghina (grumăzarea) din comuna Dumbrău (între Turda şi acest debut drept un violenist cu bună
aceşti vrăşmaşi de moarte ai copiilor. Vinţul-de-jos). Aici are comuna biseri- şcoală, precum şi d-şoara Corvin ca dex-
Răceli de plămâni şi stomac (rînză), ciască un tiner, dar’ bogat m a g a z i n teră pianistă.
ba chiar şi începuturi de oftică (boală de b u c a t e . Formarea, administrarea Piesa pentru 4 mâni la pian »Dan-
seacă) şi alte boale au fost domolite şi acestui magazin, câştigă titluri de ses rOumaines« executată de ştim. d-ne
chiar vindecate cu miere. Şi e lucru laudă poporului şi conducătorilor lui. V i c t o r i a Dr. E r d e l y şi M a r i a
firesc să fie aşa; căci adunată fiind Cu deosebire începutul magazinului Corvi n, au fost, fără îndoeală, punctul
din zeci şi sute de soiuri de flori, ea este vrednic de laudă. Căci eată cum cel mai artistic ăl programului şi exe­
conţine multe materii vindecătoare. s’a făcut: S’a întâmplat, * că DUmbrăul cutat în chipul cel mai artistic. Compus
Puterea hrănitoare şi vindecătoare a rămas vre-o 2— 3 ani fără preot. In din cunoscute şi iubite arii, putpuriul
a mierii încă trebue să ne îndemne a timpul acesta credincioşii au lucrat «în a ţinut în plăcută încordare publicul, şi
prăsi stupi cât de mulţi. clacă» pământurile, ce formau eclesia stimabilele pianiste au fost aplaudate cu
Dar’ cum albinele, în număr mare preotului. Cu roada culeasă au pus te­ frenesie. -
fiind, cercetează pe rînd* toate florile melie unui magazin de bucate biseri-. Pagubă că public nu a fost şi
pomilor, legumilOr, ierburilor, sămănă- cesc. Acest magazin, după o existenţă mai mult, căci concertul a căzut pe o zi
turilor (bucatelor), arborilor şi. tufelor, de abia 3 ani, dispune azi de peste. cu balul dela Deva, care ne-a reţinut
ele înmulţesc roada grădinilor şi hota­ 1400 măsuri (ferdele) de bucate. Fo­ unii oaspeţi, ba ne-a chiar atras pe unii
relor noastre prin mutarea împrumu­ loasele lui sunt nespus de mari atât de aici, iar’ din popor mulţi au fost
tată a prafului de flori. pentru ţărani, cât şi pentru interesele reţinuţi prin ospeţele ce ca mâne se
La mulţi nu le vine a crede, că bisericii. Laudă fundatorilor şi condu­ grămădiseră. Din venit s’au coperit chel-
şi aşa ceva se mai poate întâmpla. Şi cătorilor de acum! tuelile şi a rămas şi un profit pentru
totuşi e aşa. Spre adeverirea celor Reuniune
zise se aduc câteva exemple (pilde). Câţi s’au dus în luna De- Cu plăcere am văzut şi la acest
Unii au învălit o singură ramură cemvrie ? După datele oficioase în concert număroşi membrii ai R e u ni u nii
a unui pom, când acesta era în ajunul luna Decemvrie 1900 s’au dat în toată s ă s e ş t i de muşi că din loc, arătând,
înfloririi, cu o sită de sîrmă. Invălirea Ungaria 5262 paşapoarte pentru lo­ prin presenţa lor, atenţiune străduinţelor
aceasta nu a oprit dela florile ramu- cuitori ce doreau a-’şi părăsi patria. de-a cultiva arta, a Reuniunii noastre
rei nici razele soarelui, nici căldura, Dintre acestea mai multe au fost date române.
nici lumina, nici ploaea, nici rouă, nici locuitorilor din Transilvania, şi anume Harnicii membrii ai corului şi di­
aerul şi nici vântul. Singur albinele în comitatele: Braşov 584, Sibiiu 473, rigentul lor, afle-’şi frumoasă mulţumită
n’au avut intrare; ear’ urmarea a fost: Treiscaune 445, Ciuc 421, Făgăraş 174, sufletească în reuşita, care, în general,
toate ramurile descoperite pe timpul Alba-Iulia 147 şi Târnava-mare 138. ţinând seamă de puterile de care dis­
înfloririi încărcate de poame, şi cea Dintre aceşti călători, cari au părăsit pune, a mulţumit pâ toţi, pe Români
acoperjtă aproape cu totul lipsită de Ungaria, 1535 au luat-o spre America, ca şi pe străini.
poame ear’ 1499 spre România.