Page 6 - Bunul_Econom_1901_07
P. 6

Pag-  6           _____________________            BUNUL     ECONOM                                                    Nr.  7

         —   Asentările  In  comitatul  Hunedoarei,  poată  încheia  căsătorie,  cari pot  dovedi   de  seminţe  din  stăinătate,  când  firma
       se  vor  ţinea:  La
                                                  pe  basa  unui  atestat  dela  medic,  că   Mauthner  este  şi  ea  răspândită  şi  fa­
         Geoagiu:  .  .  .  .  în  1  şi  2  Martie;
                                                  sunt  pe  deplin  sănătoşi.  In  statul  Wis-   vorită  în  străinătate,  ca  şi  aici.  Şi  din
         Orăştie,  jurul  . . . »   4  »  5   »
                cei  din  oraş  .   »  6   »      consin  (tot  în  America)  vor  să  aducă   catalogul de  226 pagine  ale  firmei,  edat
         Baia-de-Criş:  .  .  .   »  8  »  9   »  o  lege,  dupăcare  burlacii  trecuţi  de 30   pe  anul  de  faţă,  şi  care  la  cerere  se
         Brad:   .  ••  .  .  .   * 11)  12,  13  »  de  ani,  dacă  se  însoară,  vor  fi  premiaţi.   trimite  gratis  ori-cui,  se  vede  de  nou
         Deva:  cei  din  oraş  .   »  16   »     Legea  merge  mai  departe  şi  zice,  că   ce  trecere  mare  are  firma  Edmund
              jurul   .  .  .   »  18,  19,20  »
         Ilia:  . . . . . .    »  21, 22,  23  »  de  premii  vor fi  împărtăşiţi  şi  acele  fa­  Mauthner  în  Budapesta.
         Hunedoara:  jurul  .  •'»  26,  27   »   milii,  cari  vor  ayăa  copii  mai  mulţi  ca
              cei  din  oraş  .   »  28   »       de  obiceiu.  Aceea  femeie,  care  are          Resboiul  n’a      adus  săptămâna
         Haţeg:  jurul  .  ,  .   »  29,  30 şi  1 Aprilie  peste  6  copii  va  căpăta  la  an  un  pre­  asta  ştirii  mai  însămnate.  Joi  a  sosit
              eti  d  n  oraş   »  2        »                                                 una,  de  să  va adeveri, că adecă  Englezii
         Pui:  .  .  .  .  .  .   »  9,  10   »   miu  de  10  dolari  (un  dolar  cam  5
         Petroşeni  .  .  .  .   »  16,  17,  18   »  coroane),  care  are  mai mulţi  ca  7  copii,   ar  fi  prins  pe  Steyn  preşedintele  statu­
                                                  va  căpăta  12  dolari  la  an,  peste  8   lui  Orange,  care  n’a  plecat  cu  Kriiger
          Manevre  Împărăteşti  în  A r­          copii  15  dolari,  peste  9,  20  dolari,   în  Europa,  ci  a  stat  mai  departe  în
       deal.  In  vara  anului  acestuia  corpul   peste  10,  25  doi.,  peste  11,  30  doi.,   mijlocul  valurilor  răsboiului.
      XII  de  armată  din  Transilvania  va  ţi­  şi  peste  12  copii  35  doi  premii  la  an.
                                                                                                   Un  şoarece  cum  nu  se  veci
       nea  manevrele  împărăteşti  pe la  Bistriţa
                                                                                              mulţi.  In  fiecare  an  lâ  „Mouse  Fan-
      şi  Zelau.  La  aceste manevre vor  fi  adu­
                                                       Postul  de  notar  în  Băcăinţ         cier’s  Club“  din  Londra  este  o  sărbă­
      nate  toate   trupele  din  Transilvania,
                                                  (cercul  Geoagiului  de  jos)  fiind  vacant,   toare  de  întrecere  de  rozătoare.  Pro­
      infanteria,  cavaleria,  artileria,  trupele
                                                  s’a  publicat  concurs  cu  termin  până  la   prietarii  celor  mai  frumoşi  şoareci  pri­
       de  tren  şi  despărţămintele  trupelor  de
                                                  26  Febr.  n.  Oamenii  din  cerc  atrag  a-   mesc  medalii  sau  premii  în  argint.  Până
      manutanţă,  cari  la  început  vor  manevra   tenţia  candidaţilor  români  asupra  aces­  acum  şoarecul  olandez  câştiga  premiul
      de  sine,  apoi  în  regiment,  brigadă,  di-
                                                  tui  post.                                  întâiu.  Şoarecul  învingător  a  fost  ven-
      viziă  şi  în  cele  din  urmă  trei  zile  laolaltă
                                                                                              dut  anul  trecut  cu  175  lei.  La  cea  din
      în  corp.
                                                       Locuitorii  comitatului  Hune­         urmă  zi  de  arătare  a  luat  parte  un
            ,,A rd elean a “   este  straşnic  aţacatS  în   doarei  au  sporit  în  cei  din  urmă  10   număr  extra-ordinar   de   oameni  cu
       »Egyetertes«  dela  20  Febr.  în  o  corespon­                                        şoareci.  Peste  patru  sute  cincizeci  de
      denţă  din  Orăştie.  Vom  da  în  extras articolul.  ani  dela  268.000  la  310.000,  precum
                                                  arată  numărarea  din  ăstan.              feluri  de  rozătoare  erau  representate
                                                                                             la  întrecere.  Premiul  cel  mai  mare  a
            O  nenorocire  pe  drumul  de
      fer.  Din  Vidraseu  scrie  „Gazeta  Trans“.     Jidovii  din  Geogiu  băgaserâ        fost  câştigat  de  un  şoarece  cu  pielea
      Duminecă  în  10  1.  c.  Botos  luon  din   rugare  la  inspectorul  r.  de  scoale,  să-’i   ca  fierul  ruginit.  El  a  fost  apoi  cum­
      comuna  Niraşteu  a  venit  la  Vidrasău    lase,  ca  pe  lângă  şcoala  de  stat,  ei   părat  de  dl  Whiteson  din  Manchester,
      la  o  nuntă  românească,  de  unde  de     să-şi  înveţe  religia  în  o  şcoală  deose­  pentru  suma  de  şese  sute  lei!  Ce  vor
      cătră  sară,  d u p ă-c e  s’a   î m b ă t a t  bită  a  lor.  Cererea  le-a  fost  respinsă  zice  pisicele  de  prin  casele  sărace?
                                                                                                                                ■  '  *
                                                                                                                         '
      b i n e  d e  vinars,  a  pornit  singur  pe
                                                       Pentru  masa  studenţilor  din
      drumul  de  fer  cătră  casă.  Ajungăndu-’l                                                  Judecata  Negrilor  în  Ame­
                                                  Brad.  Mult. On.  Vasiliu  Craşovan,  preot
      dindărăt  trenul  de  sară,  care  trece  pe                                           rica.  Un  cas  de  judecată  a  poporului
                                                  rom.  gr.-or.  în  Babşa  împreună  cu  soţia
      aici  pe  la  5  ore,  trecând  trenul  peste                                          nespus  de  înfiorătoare  se  vesteşte  din
                                                  Iuliana  născ.  Morariu  au  binevoit  a  mai
      -el,  i-a tăiat  un  picior,  o  mână  şi  trupul                                      America.  In  comuna  Leawenwort,  în
                                                  dărui  pentru    masa  studenţilor  dela
      peste  mijloc  în  două,  încât  maţele  acă-                                          statul  Conşas,  un  biet Negru bănuit fiind
                                                  gimnasiul • nostru  rom.  gr.-or.  din  Brad,
      ţându-se  de  roatele  locomotivei,  i-le-a                                            că  ’şi-a  ucis  soţia,  —  a  fost  înhăţat  de
                                                  suma  de  35  coroane.  Primească  ma-
      dus  la  o  depărtare  de  trei  metri  dela                                           popor  din  temniţă  şi  a  fost  ars  de  viu
                                                  rinimoşii  dăruitori  cea  mai  călduroasă
      trup.  In  dimineaţa  următoare  bucăţile                                              tocmai  în  locul  unde  se  săvîrşise  crima.
                                                  mulţumită.  Direcţiunea  gimnasiului  rom.
      trupului  i-s’au  adunat  într’un  coşciug  şi                                         Vr’o  8000  de  oameni  au  privit  în  li­
                                                  gr.-or.  Brad,  la  2  Februarie  v.  1901.
      în  locul  acela  s’au  păzit  până  ce  a  venit                                      nişte  până  în  sfîrşit vedenia îngrozitoare
                                                  Georgă  Părău,  dir.  gimnasial.
      dela  Cluj  dela  Direcţiunea drumului  de                                             a  arderii.
      fer  o  comisiune  de-a  visitat  rămăşiţele                                                Nenorocitul negru se chema Alexan-
      omului  şi  numai  după  aceea  l’a  dus         Apropiindu-să  timpul  semăna­        der  Fred  şi  legat  de  o  şină  a drumului
      familia  lui  acasă  la  Niraşteu.          tului  nu  putem  lăsa  neamintit,  ceea-   de  fer,  a  fost  dus  dela poliţie în temniţa
                                                  de  altfel  e  demult  cunoscut  că  în  Un­  Connty.  Oamenii  din  comună,  înarmaţi
           Premiu In scopul sporirei  po-  garia  nu  este  firmă  mai  mare  şi  mai        cu  rude  de  fer,  au  spart porţile temniţei,
      poraţiunei.  Ne-am  îndatinat  a  zice,  de  încredere,  ca  firma  de  seminţe  alui   de  unde  au  scos  pe  Alexander  şi  în
      că  America  este  lumea  descoperirilor    E d m u n d  M a u t h n e r   în  Budapesta.  strigătele  de  bucurie  ale  mulţimei,  l’au
      ce  te  miră,  şi  cu  tot  dreptul.  După  Peste  tot  seminţele    economice    ale  tîrît  la  locul  de  osândă.  L ’au  vărsat
      alte  multe,  eată  ce  lege  au  adus  lo­  acestei  firme  să  bucură  de  încredere,  peste  tot corpul cu petroleu şi l’au aprins,
      cuitorii  unui  stat  din  America-nordică:   ear’  neasămănate  sunt  seminţele  lui  deşi  nenorocitul  până  în clipa  din  urmă
      Anume  ei  au  adus  legea,  că  pentru-ca   de  nutreţuri,  de  legumi  şi  de  flori.  Ar  să  jura  că  e  nevinovat.
      noua  generaţiune  se  se  afle  sănătoasă şi  produce  surprindere  dacă  vre-un  agri­    La  locul  de  pierzare,  bietul în con­
      voinică,  numai  acei  bărbaţi  şi  femei  să  cultor  şi-ar  satisface  necesităţile  sale  tinuu  striga:  «Oameni  buni,  nu  mă uci-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11