Page 1 - Bunul_Econom_1901_08
P. 1
Anul II Orăştie, (16 Febr. v.) 2 Martie n. 1901 Nr. 8
A B O N A M E N T E : 11 O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu pr eţ ur i mode r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) ||
Pentru R o mâ n i a 15 franci. il Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte
| cei ajutători (cu r coroană pe an), vor de nutremânt... Italienii ne asigură, că
S P R E ŞTIRE i prim i dela Reuniune altoi în preţ în- temperatura aerului nostru este cu mult
1
! doi/ pe cât face mica taxă ce. ei vor fi mai priincioasă... vermilor de mătasă,
j plătit Reuniunii. decât cea din Italia, unde aceste insecte
Un ţăran care în anul trecut s’a
Dorini ca apelul acesta se afle cât adesea se bolnăvesc de căldura cea
scris membru la «Reuniunea Economicâ«
mai frumos răsunet, spre binele înşişi mare, ce domneşte acolo.
a noastră, ne crie acum, că deşi n’a
economilor noştri. „Grija ce o priciriuesc dările, o poate
plătit încă şi pe anul de faţă, densul
uşor ridica tot Românul prin produce
socotindu-să tot membru, să înştiinţează
rea mătăsii în restimp numai de 6 săp
la un minier de altoi din cele puse în
tămâni, dacă va prăsi mai întâi frăgari
vedere de Reuniune. Ce reu e, că la noi nu
şi apoi gogoaşe de mătasă.
Trebue să dăm o lămurire:
prea prind sfaturile bune.
«Insă întreprinderea aceasta nu
La Reuniunea noastră Economică
aduce numai atâta, cât se cere pentru
nunţai aceia sunt membri, cari şi-au
Am scris în unul din numerii tre acoperirea dărilor, ci este un isvor, care
plătit pe anul curent taxele de membru.
cuţi ai «Bun. E c o n . « , cât de folosi poate înavuţi pe mulţi şi pe lângă aceş
Dacă cineva s’a scris anul trecut, cu
toare este creşterea vermilor de mătasă. tia se pot nutri... şi cei lipsiţi, precum
sfîrşitul anului a încetat a mai fi mem
Mă folosesc de acest prilej aducând ca vom vedea din următoarele desluşiri:
bru, şi numai făcând plata şi pe anul
sprijin al sfaturilor mele câteva poveţe «In Transilvania după măsurarea
nou, e iarăşi membru pe acest an. Cei
preţioasă ce, resfoind prin cărţi şi gazete catastrală sunt 2.161.242 jugere de ară
pe viaţă (cu 25 cor.) şi fundatorii, fi
vechi, le am aflat în foaiT «Transilvania» tură şi 1.575.635 jug. de fânaţ. Deci,
reşte n’au lipsă de înştiinţări nouă, ci
dela 1862, adecă înainte de aceasta cu de vom socoti acum numai o a patra
sunt în fie-care an membri. Numai cei
38 de ani. Cu prilejul adunării Asocia- parte din jugărele de semănătură —
ordinari (cu 2 cor. pe an) şi ajutători
ţiunii transilvane ţinută în Braşov, dom 500.000 jug., pe care se se răsădească
(cu 1 cor. pe an), trebue se se înscrie
nul I o a n P e t r i c, protopop, care şi numai câte 20 frăgari, dau 10 milioane
de nou, dacă vreau se se bucure de fa
azi trăieşte în verstă foarte înaintată, a frăgari; frunza acestora computată câte
vorurile ce le îmbie Reuniunea.
dat nişte poveţe, cari n’au fost urmate, 1 fl. v. a., dă 10 milioane florini.
Acestea pentru-ca nu cumva mem
spre mare pagubă a poporului nostru. «Noi ştim, că din locuitorii Tran
bri ordinari şi ajutători înscrişi anul tre
Iată unele din poveţele domnului silvaniei două din trei părţi sunt Ro
cut, se creadă că şi fără a se scrie de
protopop: mâni, adecă 1,300.000 suflete, sau 260
nou, vor fi socotiţi şi ăstan de membri
«Unul dintre mijloacele cele mai de mii familii. Din aceştia să punem că
şi că ar avea drept la favorurile îmbiate
corespunzătoare scopului, care ar con numai jumătate — 130.000 — casesă-’şi
de Reuniune.
tribui mult la înavuţirea şi fericirea Ro prăseaseă frăgarii pretinşi, dela frunza
Pentru aceea atragem de nou lua
mânilor, cuget a fi şi cultura bomba- acestora vor câştiga 2,600.000 fl.; eaU
rea aminte asupra apelului de mai jos:
cilor sau vermilor de metasă. Jurnalele de se vor ocupa şi cu vermii de mătasă,
noastre ne arătară încă de mult, că pro fie care familie va putea produce din
ducerea mătăsii în Italia şi în alte pro frunza frâgarilor sei gogoaşe de mătasă
A P E L
vincii aduce venituri colosale de mai în preţ de cel puţin 160 fl., din cari
multe milioane de florini. scăzând spesele socotite în 60 fl. pen
«
„Reuniunea Economică“ dm Orăş «D e ce dară să nu ne ocupăm şi tru cei-ce ar cumpăra frunza, ar mai
tie face prin aceasta apel cătră cărtu noi cu acest ram de industrie ? Mai vâr rămânea totuşi folos curat la toată fa
rarii şi inteligenţii noştri de prin sate, tos când ştim, că întreprinderea lui e milia 100 fl., ear’ la 130.000 familii,
s i îndemne pe cât mai mulţi ţărani foarte uşoară şi nu cu spese mari, de vor rămânea 13 milioane fl. v. a.
a s i înscrie de membri la „Reuniunea oare-ce cu ea se pot cuprinde nu numai «V a întreba cineva, că în cât timp
economică“ de aici, căci primind ist an copiii şi fetiţele noastre, ci şi babele, se vor putea câştiga aceste 13 milioane
Reuniunea 800 de altoi frumoase (cari pe când mânile tari şi vânjoase ale ce florini, fiind-că acum nu avem suma
în al doilea an deja rodesc), doreşte a lor vîrstnici: feciori şi fete, bărbaji şi pretinsă de frăgari? Răspunsul nostru
îmbogăţi pe membrii săi cu altoi aleşis femei, nu se cere a se sminti dela lu este, că mult în 10 ani.
gratuiţi sau pe un prreţ mic de tot. Atât crul câmpului şi dela alte meserii şi în ....Dacă din 20 case române numai
membrii ordinari (cu 1 fl. pe an), cât şi treprinderi folositoare şi procurătoare una se va ocupa cu cultivarea vermilor