Page 2 - Bunul_Econom_1901_08

Pag. 2 __________ B U N U L E C O N O M Nr.8

de metasă, vor fi totuşi 13.000 familii, în acelaşi an câtrcT V a dat gunoiu pă­
G R Ă D I NĂ RI T
cari laolaltă câştigă 1,300.000 fl., va se mântului, ci numai în anul următor. S
zică: poporul român s’ar înavuţi în tot p. în anul trecut am gunoit din greu
Morcovii.
anul cu câte l'/ 2 milion fiorini... un loc, în care am sămănat cucuruz,
Cine nu ştie cât de gustuoasă şi
«Mijlocul pentru prăsirea frăgarilor napi sau alte plante de săpat. Prin
hrănitoare e supa (zama), în care s’au
şi manipularea cu vermii de metasă sâpătul acestor plante în anul trecut,
fert morcovi? Si cine nu ştie cu câtă
J
>
le-am putea dobândi din şcoalele săteşti. locul din vorbă s’a lucrat cât se poate
plăcere şi cu cât nesaţ se mănâncă
Aceste după înaltele mandate împără­ de bine şi a fost curăţat de burueni.
motcovii în stare crudă? Copiii îndeo­
teşti trebue se aibă... câte o grădină, în Dacă în toamna trecută i-am mai dat
sebi ar mânca morcovi în toate zilele,
care se se facă şcoală de pomi şi în­ şi o adâncă arătură, locul acela a de­
şi se bat după ei ca şi după zăhar şi
văţătorii se dee instrucţie elevilor cum venit foarte potrivit pentru sămănatul
poame.
se răsădească pomi... respective duzii lucernei în primăvara, ce bate la uşe.
Nu de jaba este această înclinare.
prin atari grădini şi pe lângă miezuinile De sine se pricepe, că aceeaşi
Morcovii conţin în sine zăhar si alte
lor; căci frăgarii dau un venit cu mult cale ar trebui să urmeze în acest an > >
materii, cari plac nu numai gustului,
mai mare, decât ceialalţi pomi, ce ade­ plugarul, care din întâmplare n’ar avea
ci priesc în mod însemnat trupului şi
seori expuşi fiind brumei* răcelilor şi pregătit un loc pentru sămănatul lucer­
sănătăţii.
omidelor, nu-’şi dau fructul lor.« nei în această primăvară, ci numai pe
de acum într’un an. Durere numai, că în multe din
După-ce dl Petric a pus cu chipul
grădinile noastre morcovii nu se cultivă
acesta în vedere folosul prăsirei frăga­ La sămănat se urmează în mo­ o » v
de loc şi la sate în mare parte ei nu
rilor şi vermilor de metasă, a acestui dul următor: locul se ară şi samănă
se întrebuinţează mai de loc în mân­
ram însemnat de câştig şi de îmbună­ mai întâi cu ovăs sau orz, după aceea
cări.
tăţire a stării poporului, a stăruit şi ca se grapă şi pe urmă se dă sămânţa
să se iee măsurile de lipsă pentru pu­ de trifoi. Sămănatul se face cu mâna Nu aşa fac alte multe neamuri;
nerea în lucrare. şi, chiar având maşină de sămănat ele dau întindere mare culturei mor­
şi cu aceasta sămânţa trebue aruncată covilor, nu numai în grădini, ci şi în
Au trecut însă 38 de ani fără să
prin împrăştiere, nu în rînduri. La un câmp, cultivând locuri întregi cu această
se facă vre-o ispravă în părţile ardelene,
jugăr de pământ se cer cam 17 kilo- plantă folositoare, şi o întrebuinţează
aşa că azi stăm în această privinţă ca
grami de sămânţă care, pentru a se nu numai pentru hrana omului, ci şi
şi atunci. Şi, Doamne, de câte milioane
putea sămăna mai de o potrivă, se pentru a animalelor, cari de asemenea
ne-am lipsit prin această întrelăsare
amestecă tot cu atâta năsip mărunt şi o mănâncă cu cea mai mare plăcere.
neiertată! ■
uscat E de însemnat, că lucerna tre­ Pentru hrana animalelor cari sunt în
Măcar de ar prinde acum bunul
bue sămănată cât de des; cu chipul creştere, nu se află o plantă măi pe
sfat, ce l’am scos din nou la lumină, şi
acesta buruenile şi alte ierburi nu pot sus de morcovi. Vacile hrănite cu mor­
de n’am mai rămânea nepăsători faţă
ieşi la iveală şi astfel se câştigă nutreţ covi dau lapte mult şi untos. Carnea
de poveţele, ce cu dragă inimă şi cu
mai mult si mai bun. animalelor, cărora se dau cât de adese­
. ,
»
cel mai curat gând se îmbie cetitorilor
După-ce a tost aruncată, sămânţa ori morcovi devine toarte gustuoasă;
acestei foi.
e de a se îngropa trecând peste ea de aici în multe economii obiceiul de
a se da porcilor de îngrăşat morcovi
cu grapa de mărăcini sau cu tăvă­
în amestecare eu alte plante. Anima­
lugul.
A g r i c u l t u r a
lele mănâncă cu plăcere şi frunzele
Răspunsul la întrebarea: Când
Cum se îngraşe pământul şi cum se morcovilor.
anume e de a se sămăna lucerna, mai
samănă lucerna. Morcovii isbutesc şi în pământ
de timpuriu sau mai târziu? atîrnă
Am arătat cu alt prilej care cli­ dela mai multe împregiurări cari, încât mâi slab, unde dejaba s’ar sămăna
mă şi ce fel de pământ îi prieşte lu- pentru hotarul unei sau altei comune, trifoiul şi lucerna, Totuşi un pământ
cernei. Nu e însă îndestulitor, ca nu­ se pot determina apriat mumai prin lutos sau nesipos, cu pătura roditoare
mai clima şi pământul să fie dela fire cercări repetiţe locale. Totuşi se poate adâncă şi bine îngrăşată, este cel mai
priincioaşe acestei plante. Chiar şi cel da ca regulă, că ne mai fiind teamă priincios morcovilor.
mai bun pământ, stors fiind prin cul­ de îngheţuri, sămănatul lucernei se Pământul se pregăteşte ca şi pe
tură neîntreruptă, fără a ’i-se înapoia poate face. îngheţuri mari şi mai în­ seama altor plante de săpat. Anume:
prin gunoire vlaga trebuincioasă, nu delungate i-ar putea strica lucernei de se gunoeşte şi ară adânc din toamnă.
dă roadele dorită. Şi de altfel, fiind o tot fragede. Nu mai puţin şi seceta, ce Primăvara de timpuriu se ară din nou
iarbă unică în felul seu, care durează adesea se porneşte târziu primăvara. şi se samănă. Dând peste morcovi un
o mulţime de ani, dând câte 3— 5 Fiind timpul priincios, adecă călduţ, îngheţ mai mic, nu le strică.
cosituri sdravene în fiecare vară, lucerna dar’ nu secetos, lucerna se poate să­ Dacă i-am sămăna în urma spi­
trebue să se samene într’un pămât bine măna fără teamă în luna Martie. La noaselor, miriştea trebue întoarsă în­
gunoit şi bine lucrat. Intre toate soiu­ din contră în Aprilie. Până la stîrşitul dată după secere; toamna înainte de
rile de îngrăşeminte cel mai priincios acestei luni, nu e târziu pentru sămănat. îngheţ trebue dată locului o arătură
lucernei este gunoiul de grajd. adâncă, ear’ primăvara se grapă şi

Pentru-ca însă lucerna să isbu- samănă.
tească pe deplin, ea nu trebue t£mănată Sămănatul se face de obiceiu