Page 3 - Bunul_Econom_1901_08
P. 3
Nr. 8 B U N U L ECONOM - ’ ' ________ Pag. 3
prin împrăştiere; dar’ se pot pune şi trio comună, cu atât roade mai îmbel Ca să vedeţi însă, că stupăritul
în cuiburi îndepărtate de 25—-30 cm. şugate în grădini şi pe hotar. este îmbrăţişat şi de oameni mari şi
La un juger se cer cam 5 kg. să Dar’, ţinând albine, noi putem în bună stare, îmi iau voe a vă aduce
mânţă, ear’ , pentru pus în cuiburi nu avea şi un folos mare în ce priveşte o pildă ca o sută. Este în Blaj un
mai pe jumetate. Morcovii se şamănâ sufletul nostru: îmbunâtăţindu-ne în bărbat destul de cunoscut tuturor,
cu bun folos la adăpostul grâului, secă mod însemnat moravurile (năravurile). fost candidat la scaunul mitropoliei de
rii, orzului, inului ş. a. plante. Sămănă- Sîrguinţa, rîndul bun, pacea şi curăţe acolo, acum preposit al capitulului, pre
tura aceasta se face primăvara îndată nia, ce domnesc în coşniţă, cum şi şedintele Asociaţiunii, membru al Aca
ce s’a sbicit pământul. Aceşti morcovi peste tot întocmirea minunată a vieţii demiei române, preşedintele direcţiunii
se sapă şi răresc îndată după seceriş. lor, poate sluji ca pildă neîntrecută la banca „Patria", totodată om cu fru
Ear’ cei sămănaţi singuri trebue săpaţi pentru întocmirea vieţii noastre, deve moasă avere. Acest bărbat care numără
îndată ce se pot deosebi şirurile. Mai nind şi noi toţi dearindul străduitori aproape 70 ani, de o vieâţă foarte
târziu să răresc şi plivesc. şi păstrătorij iubitori de bunărînduialâ, lucrativă, vara-iarna îmbulzit de fel şi
Soiurile cele mai potrivite pentru de iubire frâţască şi de pace, ear’ la fel de ocupaţiuni, este Reverendissimul
sămănatul în mare sunt: morcovii roşii nevoe curagioşi, ca albinele, în faţa domn I o a n M. M o 1 d o v a n, care deşi
şi cei albi cu capul verde, cari dau duşmanilor. aşa ocupat şi în verstă înaintat, îşi
i
roade îmbelşugate, crescând până la In pildele sale înţeleptul Solomon face totuşi timp şi de a se îndeletnici
greutatea de câte 4 kg. Pentru grădini ne zice :„... mergi la albina şi vei cu şi cu s t u p ă r i t u l . Şi pentru dânsul
şi hrana omului soiul carotte este cel noaşte cât este de lucrătoare si cât cea mai plăcută petrecere în timpul
t
>
mai bun. de curat lucru face; ale cărei ostenele liber de primăvară, vară şi toamnă,
De pe un juger se scot până la împăraţii şi proştii le întrebuinţează este a mai lucra câte ceva în bine în
300 măji metrice de rădăcini şi până spre sănătate şi de mulţi este iubită şi tocmită sa stupină.
30 măji frunze. mărită, măcar deşi este slabă de pu Astfel ar putea şi trebui să facă
Frunzele se dau animalelor de tere, ci pentru înţelepciune, cinstindu-o cărturarii din toate comunele noastre.
obiceiu în stare proaspetă, ear’ rădăci o au luat înainte.»
nile se păstrează în pivniţe sau în bor-
Din cele spuse până aici se vede,
dee făcute în pământ Ş t i r i d e t o t f e l u l
că stupăritul e vrednic de luarea aminte
Din cele spuse aici se vede, că
a tuturor pentru folosul, ce el ne
morcovii sunt o plantă de foarte mare
îmbie. Representaţia teatrală dată
preţ în economie. Este deci timpul să
Să vedem acum, cine se poate de meseriaşii noştri Sâmbăta*' trecută
dăm o întindere cât mai mare culturii
îndeletnici cu stupăritul. Cum âm mai sara, a lăsat cele mai bune impresiuni
lor în grădini şi se facem încercări şi
pomenit, aproape fiecare om de ori ce asupra puterilor de diletanţi, ce să
în câmp.
stare şi de ori ce vîrştă, bogaţi şi să află în sinul lor.
R o m u l S im u
raci, bătrâni şi tineri, bărbaţi şi femei, Publicul român din loc, si chiar
ba chiar şi copii. din jur, a arătat frumoasă atenţiune
S t u p ă r i t Nimărui nu i-ar prinde mai bine producţiunii meseriaşilor, participând
stupii, ca tocmai săracului. Pentru un în număr frumos.
Prelegerea dini Sima. bogat 20— 30 fl. surit o nimica toată; Diletanţii s’au achitat foarte bine
(Urmare) pe când pentru un sărac o astfel de de rolurile lor.
Un Englez ne dă dovadă despre sumă, câştigată din stupărit, ar fi mare Representaţia s’a deschis prin
folosul albinelor în economia câmpului lucru. Şi pentru mine mierea şi ceara declamarea monologului comic „Omul
în chipul următor: el a sămănat o n’ar face serviciu mai bun, ca pentru păcălit" prin dl Iosif Antonie, după
bucată de loc cu exparsetă, adecă un sărac, a cărui casă s’ar dedulci şi lu care a urmat în curând piesa „Sărăcie
fel de trifoiu. In toată lucrarea a făcut mina prin roada albinelor. Coşniţele lucie", o piesă mediocră, şi care ca să
o singură deosebire, anume: înainte de de nuiele şi de paie sunt ieftine, şi în facă efect, trebue să fie jucată de jucă
înflorire jumătate din exparsetă a aco- timpul iernii ori-cine ’şi-le poate găti, tori buni. Cu atât mai mare e me
perit’o cu sîtă de sirmă, ca albinele să ca astfel să nu-’l coste aproape nimic. ritul diletanţilor noştri din vorbă, că
nu-’i poată cerceta florile. Şi ce cre O stupină din grădele, de asemenea jucată de dînşii piesa a lăsat efect des
deţi că s’a întâmplat? Toate au fost îşi poate alcătui chiar şi cel mai sărac tul de bun. A fost jucată de dnii P.
bune şi frumoase. Cotoare, frunze şi om. A r mai rămânea să-’şi vadă omul Banciu, I. Herţa, R. Ionescu, C Budoiu,
flori nu s’au deosebit întru nimica de de un stup. doi, de prăşilă. Hrana I. Antonie, I. Muntean, V. Arsenie şi
cele din partea descoperită. Şi totuşi ’şi-o câştigă albinele; lor n’are să li se G. Bocan, şi d-şoarele Roza Raţiu,
la urmă s’a văzut o mare scădere. Im- dee din mână, şi când li se şi dă Catinca Rus, Safta Adămescu, Floarea
blătind exparseta, cea descoperită a dat câte ceva, tot numai din ce ele au Budoiu, Sofia Bogat, Saveta Ciucurel şi
vr’o 15 ferdele de sămânţă, ear’ cea adunat li se dă. Apoi se ştie, că să Ana Berian. Toţi şi toate au jucat
acoperită abia un pumn. răcia nu e piedecă la ţinerea stupilor. bine, dar’ deosebit isteţ a predat pe
Apoi precum se întâmplă cu po Căci chiar şi cel-ce n’are o breazdâ de ţăranul pururea sufulcat a da sfaturi
mii, cu vanilia şi exparseta, tot aşa pământ în hotar poate să ţină stupi, altora, a ocări la fete şi ficiori că nu-’s
se întâmplă şi cu celelalte plante. fără a plăti dare de câştig, sau taxă destul de sdraveni, dl I. Herţa. Ase
Deci, cu Cât stupi mai mulţi în- de păşunat. ; menea dl Petru Banciu pe „epitropul"
