Page 4 - Bunul_Econom_1901_08
P. 4
Pag. 4 B U N U L E C O N O M _________________ Nr. 8
şi „nembru", sărac dar’ fudul, şi tot cu Certului tinerimei române academice din Toulon. Presidentul a zis că în 6 Apri
lauda în gură că cine-’i el! Mult a ri Oradea-mare a • adunat pentru «masa lie va merge acolo, unde se vor arangia
dicat frumseţa scenei -costumul sălişte- studenţilor« dela gimn. rom. din Brad, sărbări măreţe în onorul flotei italiene.
nesc al d-şoarelor. dela Toma Păcală, protop., şi N I. câte Dee D-zeu, ca aceste ţeri surori se
Asemenea reuşit a fost jucată 4 cor,; Nicolae Zigre, adv. 3 cor.; Ni se împretineaseă tot mai mult!
piesa a doua „Vecinătatea periculoasă*1 colae Mihulin, când. de prof. Cluj, Toa
prin d-nii P. Banciu, R. Ionescu, I. Mun der Sacota, notariu Criştior, Dr. Flo- Cât costă o ooroană? Noul
tean şi d-şoarele Sofia Bogat şi Safta rian Duma, adv., N. Rocsin, rig. în drept, rege al Angliei şi urmaşii săi vor trebui
Adămescu. I. Valean şi N. Crainic, not., I. Cupşa, să-’şi facă 6 coroană nouă, căci cea de
Diletanţii au fost răsplătiţi cu în Iuliu Veres, Aurel Zigre, reg. în drept, acum fiind făcută anume pentru răpo
delungate aplause. şi Dr. Nicolae Popovici, câte 2 cor.; sata regină, nu s’ar potrivi pe capul
Pe lângă succesul moral; mulţumi M. Popescu, jurist, N. N., Petru Cismaş, unui bărbat
tor a fost şi succesul material. jurist, N. N., S Babi, contabil, X. J, N. Coroana valorează ze c e m i 1 i o an e
Diletanţii noştri meseriaşi pot fi N. , N. N., N. N., Vreu nu Vreu, N. P., de lei 1 Podoabele şi petrile scumpe au
deplin satisfăcuţi de succesul serii şi Mihaiu Flonta, N. N., A. Horvat, paroch, fost luate din vechea coroană a lui
dl C. Baicu, care a condus probele, N. N „ Iuliu Bardossy, prim. şi Iosif Dia- George IV, care era prea grea pentru
asemenea. mandi, câte 1 cor.; Aurel Crişan, jurist, regina Victbria. In coroana reginei e un
N. N., N. N., D. Mangra, jurist, I. Budo, rubin mare, un zafir uriaş, 16 zafire mai
Hymen. Dl Dr. G a v r ilă Suc i u, ad N. Moldovan, câte 40 fii. mici, 4 rubine de mărime mijlocie, 1363
vocat în Haţeg s’a logodit cu d-şoara H o r Primească mulţămita tinerimii din de briliante, 1273 briliante de coloarea
te n s ia P e n e iu , fiica dlui Nicolae Penciu,
Zarand şi jur. Vasile Boneu, prof. ' trandafirie, 147 diamante â jour, 4 măr
jude de tribunal în pensiune din Sibiiu. Sin
găritare extraordinar de mari şi 273
cere felicitări.
mai mici,
In Anglia banii sunt şi acum
Românce distinse. In 15— 16 Coroana e căptuşită cu mătasă şi
cum să zice ca pleava. Ziarele finan
Februarie s’a ţinut examenul la şcoala înconjurată cu hermehn. Are 4 pante în
ciare vestesc că în marile pieţe de bani
pentru lucrul de mână, desemn, pictură, formă de cruce şi pe fie-care pantă
e prisos mare de numărar, pentru-că
etc„ a reuniunii femeilor săseşti la Si câte o cruce. Afară de această co
vine într’una aur mult din Indii, din
biiu, ear’ în 17— 18 a fost exposiţia lu roană de stat, Anglia mai are o co
Egipet, şi alte părţi ale coloniilor engleze.
crurilor. Eleve române ale şcoalei au roană, mai puţin pompoasă. In Edin-
Banca Angliei â: scăzut %-ul dela 4 l/a
fost d-şoarele Valeria Greavu, Elvira burg să găseşte şi coroana scoţiană, care
la 4. Ea dă în timpul de faţă banii cu
Oiştea, Rafila Iancu (Mohuj, şi Aneta datează deja din veacul X IV şi pe care
4%- Deşi uriaşele cheţtueli ce le are
Mitru (Botoşani, România), cari toate au~ cea din urmă a purtat-o Maria Stuart.
Anglia cu răsboiul în Africa-sudică au
făcut examenul cu e m i n e n ţ ă ; Valeria
potopit grozăvenie de bani de-ai ţării.
Greavu, a fost prima eminentă între toate Mulţumită publică. La con
elevele 1 Lucrurile expuse de d şoarele certul cu joc arangiat de tinerimea rom.
Dl A d am B a s a r a b ă ales de
române erau de o frumseţă deosebită. ort. dela băieşagul de cărbuni din Pe-
capelan în Romos, a fost chirotonit
troşeni, sub conducerea d-lor: Iosif Radu
săptămâna trecută întru presbiter, şi
Turcia stă în privinţă financiară, şi Ioan Oprişa, în 17 Februarie a, c.,
mâne (Duminecă în 3 Martie n.) va fi
tot pe picior slab. Şi acum încearcă în scopul decorării bisericii, au supra-
introdus în post.
unele împrumuturi nu prea-prea mari şi solvit următorii:
încă nu reuşeşte a le căpăta uşor. Nici Avram Stanca, paroch, 1 cor. 60
trebuinţele zilei, plăţile funcţionarilor Un om norocos. Conducătorul fii., Schmidt Ede, măestru, 3 cor., Dio-
nu le poate plăti toate şi la timp. cancelariei notarului public din Rodez nisie Socol, epitrop, 2 cor., Ioachim
poate zice cu drept cuvent că e om Gerbicean, (Livezeni) 2 cor., Dumitru
Masa studenţilor din Brad. norocos. In curs de trei luni l’a certat Gavrilă sen., (Aninoasa) 2 cor., N. Ber-
»
Membri ajutători au binevoit a se în norocul de patru-ori: în Decemvrie a kovics, birtaş (Petrila) 2 cor., Pelger
scrie: Dl Sabin Banciu, sublocotenent şi câştigat la loterie cu un los 100.000 Mihâly, preot ev. lut, 1 cor., Petru Ia-
dl Obădâu, neguţător (Brad), ear’ ca de coroane, în Ianuarie 400.000, în 3 cob, oficial 1 cor., Petruţ Stef, băeş
membrii ordinari următorii: D-şoara Ma- Februarie 500.000 şi tot în 3 Februarie 1 cor., Ioan Cazan, măestru 1 cor.,
ria Cristea, învăţ., d-nii: Ioan Săbău, a câştigat şi procesul de despărţenie Petru Cincaş, băeş 1 cor., Dumitru
ospăţ, Nicolau Luca, ospăţ, Emil Pop, contra soţiei sale. Gavrilă jun., băeş (Aninoasa) 1 cor.
curelar, Ioan împărat, măcel., Ioan Golda, Intrate peste tot: 103 cor. spese: 59
ospăţ, Nicolau Popa, econom, Toader Prietenie francezo-italiană. In cor. 84 fii., venit curat: 43 cor. 16 fii.
Achim, Lupea Petru, Petru Bota, Toader primăvara ce se apropie, o flotă stând Atât pentru suprasolviri, cât şi
Popa, (economi), Alexandru Săbău şi din mai multe corăbii italiene de răs- pentru participare, comitetul par. aduce
Petru Cioflica (croitori), George Feier boiu, se va opri în golful dela Toulon. şi pe această cale mulţumită şi recu
(timar), Furdui băiaş, toţi din Brad; Ştiind aceasta, zilele trecute a fost la noştinţa sa profundă.
Petru Lepa, din Criciova. Din Criciova presidentul Loubet al Franciei, o de- Tot Cu această ocasîune, comite
s’au adunat 2 cor. Domnul Nicolau Mi- putaţiune a oraşulni Toulon cu rugarea, tul nostru par. îşi ţine de plăcută da-
hulin, când. de prof. cu ocasiunea con- ca presidentul să vină cu acel prilej la torinţă, a aduce mulţumită sa şi d-nei
