Page 1 - Bunul_Econom_1901_09
P. 1
Anul II Orăştie, (23 ÎTebr. v.) 9 Martie n. 1901 Nr. 9
A B O N A M E N T E : O R G A N U L 11 I N S E R Ţ I U N I :
„R eu n iu n ii e c o n o m ic e în O răştie" i se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
l’e a n ,4 coroane (2 fl.); jum etite an 2 cor. (1 fl.)
Pentiu R o m â n i a t 5 franci. Apare în fiecare Sămbătă j Abonamentele si inserţiunile se plătesc înainte
pentru îmbunătăţirea plugăriei lor? | acum 3—4 straturi, sămănând sălată,
Dela Reuniune. Luat-au mulţi din ei hotărîri tari de a i morcovi, pătrângei, ceapă şi alte legume?
porni o înoire într’o privinţă sau în | câţi vor aduce din pădure 5— 10 pă
alta? Şi adunatu şi-aucele trebuincioase dureţi de mer şi per pentru a-i planta
Comitetul Re uni uni E c o n o
pentru îndeplinirea acestor hotărîri? în grădină şi altoi? Şi mai cu samă,
mice din Orăştie, atrage luarea aminte I
Ne temem, că nu. câţi vor cumpăra altoi de soiu ales,
a economilor noştri din loc şi din jur, i
Una o ştim, şi anume, că fiecare pentru-ca şi mai îngrabă să ajungă la
că membrii acestei Reuniuni pot folosi, |
plugar cu venirea primăverii se apucă folos din pomărit?
pe lângă taxe foarte neînsemnate, ur- I
din nou de lucrurile sale obicinuite: Câţi, ademeniţi de repetiţele în
mâtoarele maşini agricole: l
samănă ce poate, risipeşte muşinoaie demnuri împărtăşite în această foaie,
1. Maşina de sămânat a Reuniunii,
din livezi şi grădini, mai face şanţuri se vor fi hotărît a prăsi stupi/ şi cu
o unealtă din cele de mai mare folos şi brezde de scurgere în holde şi li chipul acesta a aduce bine şi îndestu
pentru sămănători,- căci cruţă foarte
vezi, cară gunoiu, găteşte pari de viie, lare în casele lor ? ,
mult la semânţă.
puţini de tot mai mişcă câte ceva prin Şi câţi vor fi hotârîţi cu tot îna-
2. Ghilâul de fenaţe al Reuniunii, grădină şi stupină. dinsul să-şi îmbunătăţească soiul ani
o unealtă de mare înâămnătate pentru
Dar’ pe lângă lucrările obicinuite, malelor de casă, măcar prin cumpă
oblirea fenaţelor celor stricate de mu-
eată de ce ne-ar plăcea se se apuce rarea unei viţele de soiu aievea ales ?
şinoaie. Treci odată cu el peste fânaţ,
acum economii noştri.
acum după-ce s’a zbicit pământul, şi el Multe 'sfaturi şi îndemnuri 'bune
înainte de toate ni-ar face mare şe dau într’o foaie ca „Bunul Econom*/
îţi lasă locul oblu, prin ce se câştigă
bucurie, dacă mulţi din cetitorii acestei Ţinta acestora este, ca ele se fie nu
şi iarbă mai multă şi e mare spor la
foi ar fi luat hotărîrea se samene tri- numai cetite, ci mai cu samă urmate.
cosit şi adunat.
foiu roşu în unele holde de toamnă, şi
j. Grapa de lanţ a Reuniunii, Ne-am bucura deci din inimă,
dacă şi-ar fi agonisit sămânţa trebuin
nepreţuita grapă, cu care se scormo dacă cu venirea primăverii, fraţii plu
cioasă. Tot aşa de mult ne-ar îmbucura,
neşte ţelina primăvara, ca se rupă gari ar începe măcar cu unele din înoi-
dacă cutare parte a grădinei, sau cu
muşchiul spre a creşte iarba neîmpe- tare bucată de loc din apropierea sa .file,, cari li-le am rechemat în aducerea
decată de el. Pe fenaţe ce n’au fost tului, ar sămăna-o cu lucernă. aminte.
grăpate de ani de zile, câştigi prin ăsta Să ne creadă, că numai aşa fă
Nu mai puţin ne-am înveseli, aflând
acuşi la tot carul de fân, al doilea car. când, va veni peste dînşii şi deodată
că se fac încercări numeroase cu cui
4 In sfîrşit membrii Reuniunii vor şi peste întreagă naţia noastră primă
tivarea napilor de nutreţ şi de zâhar.
trage mare folos din altoile pe care le vara unei vieţi mai fericite.
Numeral înoirilor, ce trebue făcute
vor primi dela Reuniune ăstan. Fiecare
în ale plugărieţ, însă nu e sfîrşit. In
va căpăta preţ cel puţin de doue-ori
câte comune se vor fi luat oare măsu
atâta cât a plătit el taxă de membru. ___ A g r i c u l t u r a
rile de lipsă pentru cumpărarea unei
Şi numai la altoi atâta folos, afară de
grape de fenaţe, care, scormonind pă Modurile de îmbunătăţire a culturii pă
folosul ce-’l va avea întrebuinţând
mântul dintre ierburi şi smulgând mu- mântului.
maşinile de mai sus!
chiul, scoate livezile din boală şi ajută E de netăgăduit, că modurile de
Economii ce-’şi înţeleg propriul
aproape ca şi gunoirea? lucrare a pământului au trecut în tim
bine, grăbească dar’ a se scrie de mem
In câte comune se vor fi sfătuit pul din urmă şi necurmat trec prin
bri 1
oamenii mai înadins să cumpere maşini schimbări mari şi dă multe feluri.
de sămănat şi săpat, cu cari se cruţă Schimbările aceste toate ţintesc la îm
La începutul primăverii. sămânţa pe jumătate şi se împuţinează bunătăţirea modului de lucrare a pă
cheltuelile ? mântului, şi de fapt se şi poate vedea
Câţi din oamenii noştri îşi vor chiar şi la noi un început de îmbună
Cu cât dor aşteaptă plugarul acest fi zis cu destulă hotărîre: în grădina tăţire în toate părţile. Pluguri, grape
anotimp! Şi totuşi adesea nu face cea mea n’a fost până acum nici pomeană şi maşini aievea bune se respândesc cu
mai bună întrebuinţare de el. de pom şi de legume, oare n’a sosit repejune până şi în cele mai asetinse
Gânditu-s’au oare mulţi din pluga timpul să fac altă lege în această pri comune. Acestor unelte şi maşini sunt
rii noştri, ce ar fi de făcut acum, vinţa ? Câţi din plugarii noştri vor săpa de a se mulţămi în mare parte munca