Page 2 - Bunul_Econom_1901_09

Pag- 2 BUNUL ECONOM Nr. 9
. ' • ■ • L.
mai spornică şi împreunată cu mai mai însemnat, care neapărat trebue întâmplarea, că pătura dela afunzime
puţine cheltueli, cum şi roadele mai să-’l facem pentru îmbunătăţirea modu­ este mai slabă.
îmbelşugate ale câmpurilor noastre. rilor de^ lucrare a pământului. Dela el Lucerna se cultivă în multe ţări.
Acest mod de îmbunătăţire a lu­ atîrnă grabnica ridicare sau prăbuşire In patria noastră încă se cultivă, nu
crării pământului însă nu este nici pe a plugarului român. Şi tocmai de însă în măsură de ajuns ci, cum s’ar
departe îndestulitor; căci singur cu aceea stăruim atât de adeseori şi cu zice, numai ca de sămânţă; cu toate
producerea de bucate în locurile de atâta zor. Dorim ca fraţii plugari să se că prin o cultură mai întinsă a ei s’ar
arat, nu mai merge. Ori câtă stăruinţă împretinească cât mai neîntârziat cu putea face un frumos pas cătrâ o mai
am pune să îmbunătăţim treptat şi gândul că modul de purtare a plugă- bună economie şi prin aceasta cătrâ
simţitor agrii noştri numai prin sămă- riei noastre este învechit şi trebui, bunăstare.
narea grâului, cucuruzului, lăsarea ogo­ schimbat cu altul mai potrivit îrnpre- Unde isbuteşte viţa de viie şi cu­
rului şi prin gunoire, nu ne va fi cu giurărilor în cari trăim. curuzul, isbuteşte de obiceiu şi lucerna.
putinţă. Modul acesta de lucrare este De odată cu schimbarea asupra In urmare îi place în locurile din faţa
de mult părăsit în alte ţări, ce au căreia stăruim, ar trebui să se are din soarelui, De secetă sufere mai puţin ca
ajuns la o stare mai înfloritoare tocmai an în an mai afund, să se întrebuinţeze ori-care plantă de nutreţ. In anii ploioşi
rupându-o cu greşelile trecutului. var nestins şi alte soiuri de îngrăşe- nu dă roade bogate, şi peste tot în

Noi încă trebue se facem aşa; cu minte măestrite, tot atâtea lucruri, cari locurile cu clima umedă nu isbuteşte.
cât mai îngrabă cu atât mai bine. s’ar putea introduce fără mari greutăţ Nici la munte, unde se întâmplă ploi
Anume: vom introduce plantele de pretutindenea. dese, lucerna nu prea isbuteşte.
notreţ, îndeosebi trifoiul şi lucerna, dar’ Din cele spuse până aici se poate
nu numai icî-colea, ca de pomeană, ci vedea, cam în ce locuri se poate cul­
Pămentul şi clima priincioase lucemei.
peste tot unde pământul le prieşte^ tiva cu folos această plantă. Recoman­
astfel, ca cu timp nici un pas de loc Rădăcinile lucernei străbat la o dăm cu totînadinsul cultura lucernei,
din hotarele noastre să nu rămână nu- adâncime de peste 1 metru până la 4 ca a unei plante de nutreţ prea folo­
* mai pe lângă cultura grâului şi cucu­ şi mai mulţi metri, pentru a afla mate­ sitoare,
ruzului. Unde se urmează aşa, pămen­ riile trebuincioase spre nutri re. Ea cere
R o m u l S im u
tul se îmbunătăţeşte văzând cu ochii. deci un pământ bun până la o mare
Şi îmbunătăţirea aceasta este prea fi­ adâncime. Şi nu hotăreşte atâta bună­
rească; pentru-că, ajungând la mult tatea păturei deasupra, cât mai cu P O M Ă R I T
nutreţ, putem ţinea vite măi multe şi samă bunătatea straturilor la adâncime.
mai bune, dela cari producem gunoiu Isbuteşte în pământul lutos, de mijloc Însemnătatea culturi pomilor.
mai mult, ce se întoarce earăşi în fo­ lutos, chiar şi în cel năsipos, dacă e Nici chiar în comunele, unde lo­
losul pământului, îmbunătăţindu-1 an destul de gras şi conţine mult var. cuitorii lor se îndeletnicesc mai îna­
de an, în măsură tot mai mare. Dacă stratul deasupra e destul de bun dins cu cultura pomilor, nu sunt pomi
Acest pas este cel dintâi şi cel şi gras, lucerna isbuteşte chiar şi în în număr de ajuns şi nu, mai cu samă,

F O I Ţ A învăţătură... Oraşul era aproape ca la Si lelea Sanda se trezi din visurile
j
o împuşcătură bună, şi l’a trimis. Dimi­ ei. Un alt tren întră în gară; dar’acela
neaţa ea se scula de cum se lumina, cu George al ei cine ştie unde o fi
O M A M Ă şi-’i punea într’o legătură de-ale mân­ acuma ? Şi ochii i-se umplură de la­

cării. George îşi strângea cărţile şi crimi.., încet, încet o porni spre sat.
— Şi să-’mi scrii George dragă, pleca, ear’ seara se întorcea acasă. Şi Ajunsă acasă isbucni în plâns. O, ce
se-mi scrii cum vei ajunge. aşa a isprăvit George al ei şcoala şi din pustie i-se părea casa toată ! Şi plân­
— Da mamă!... oraş. Nu-’i vorbă, mult chin a tras ea: gea, plângea ca un copil. Câteva cu­
Şi George se sui în trenul, care şi-a vândut şi casa de zestre în care metre vecine căutau s’o mângăe:
peste puţin timp se puse în mişcare. s’a născut şi s’a măritat; a cheltuit şi — »Vai de mine soro, ce te bo­
Lelea Sanda rămase pe loc pri­ ce brumă îi mai rămăsese dela bietul ceşti aşa? Doar nu l’ai înmormântat!
vind dealungul şinelor, urmărind cu răposat, de i-a 'cumpărat băiatului haine Las, că ai se te bucuri când îl
ochii trenul care dispăru după o coti­ şi cărţi, dar’ nu i-a părut rău, căci îl vei vedea om mare şi învăţat«.
tură, ducând cu el singurul ei .dor — avea mereu lângă dînsa... Acuma însă George al ei om mare!... Da, om
norocul ei tot!... Şi fără să vrea gân­ el a plecat mai departe, tocmai la Bu­ mare, învăţat şi fericit!...
durile o năpădiră: cureşti, să isprăvească şi şcoala de Şi îşi ştergea lacrămile cu şorţul
Când a rămas văduvă, George al acolo. Si acum' ea n’a voit să-’l mai ei rupt...
j
*
ei .era de doisprezece ani. lase să plece; dar’ el a plâns, s’a ru­ * * *
Văzându-se singură, fără nici un gat, i-a zis că pentru fericirea lui se George se ţinea de cuvânt: scria
sprigin, a voit să-’şi ţie acasă băiatul, duce, că vrea să se facă advocat... şi regulat ltnamei sale. Lelea Sanda cum
care tocmai isprăvise şcoala din sat; de!... mamă nu-i?... Si care mamă nu primea o epistolă dela băiatul ei dădea
»
dar’ învăţătorul a sfătuit-o să-’l trimită doreşte fericirea copilului ei?... fuga la învăţătorul satului se o cetească.
la şcoală înainte, la şcoala din oraş, — Hei, la o parte de acolo, Asculta cu băgare de seamă şi lacrimi
fiind-că băiatul e deştept şi cu dor de n’auzi că vine trenul?.,. mari îi picurau din ochii ei: