Page 5 - Bunul_Econom_1901_09
P. 5
"Nr. -9 _________ BUNUL ECONOM__________ Pag- 5
despre această Reuniune şi foloasele Succi are avere suficientă pentru a nu societăţii, a dat şi de astă-dată o ve-
-ei. Felul de întocmire a acestei însoţiri căuta să facă speculă din extraordina dit^ dovadă de d r a g o s t e a c ă t r â
întinse peste toată ţara şi de mare rele lui postiri. In legătură cu aceasta, ţ ăr ani , în mijlocul cărora e aşteptat
folos pentru muncitori şi servitori la un ziar din Iaşi face următoarea glumă: cu drag El a deschis şirul jocurilor
întâmplări de nenorociri căzute asupra „Pare că Succi a fost chemat de dl cu Hora naţională. Serbarea a fost
lor în lucrul câmpului sau în slujit, a Sturza (noul ministru) spre a arata dată pentru sporirea fondului- cultural
fost pe larg descrisă de dl Dr. Io an partisanilor arta de a p o sti, căci p o s al societăţii. Reuşita a fost destul de
Mihuîn mai mulţi numeri ai toii noastre turi (slujbe) nu li-se vor putea da!... mulţumitoare. Constantin Cioacă, notarul
•din anul trecut. Membrii Sunt de două Dar’ aceştia nu prea au aerul de-a fi Dom. Cor. Cocioc.
/
feluri: fundatori cu plată de 10 cor. convinşi1'.
40 bani pe an, şi ordinari cu 5 cor. Furt cu spargere. In noaptea
'72 bani pe an. Foloasele frumoase. 0 frumoasă serbare a aran- de Sâmbătă spre Dumineca scrie „Ga
Reamitindu-le cetitorilor noştri, geat societatea culturală economică zeta'1 din Braşov, s’a întâmplat în ora
atragem luarea aminte a celor din loc, „Petru Ma vr o g h enilr de pe Dome şul nostru în făinăria lui Martin Froram
-că se pot înscrie cari vreau, la dl pri niul Coroanei Cocioc (România), în din „târgul boilor11, un furt cu spargere
mar al oraşului. sara de 3 Februarie a. c. în localele săvârşit cu mare îndrâsnealâ şi cu
>
şcoalei Bratuleşti. A fost, precum ni-se multă isteţime; să vede, că făptuitorul
Vestitul postitor italian Succi scrie de acolo, o serată musicală ur este un „meşter11 în spargeri de casse
a sosit în Bucureşti la otel Fraşcati. mată de dans, Pc lângă întreaga po de fer. Modul cum s’a întrodus el în
După-cum se ştie, la exposiţia din pulaţie din localitate şi împrejurimi, au curte şi în prăvălie, cum a tăiat gra
Paris, Succi a făcut o adevărată mi participat şi multe persoane din oraşele tiile de fier dela fereastra biroului ca
nune EI a fost închis într’o locuinţă, Ploesti si Bucureşti. să între în prăvălie, şi cum a tăiat şi
J . ,
>
?
zidită anume, unde nu i-s’a lăsat ni Serbarea se deschide prin Imnul ciocârtit el cassa de fer, de unde a
mic de mâncare sau băutură. In această regal executat de corul şcoalei con furat 1400 coroane în bancnote şi bani
colivie bine închisă, Succi a stat 30 d e dus de dl Al. Timotescu. Apoi alte de argint, arată un mare rafinament.
zile f ă r ă se mă n â n c e ni mi c şi bucăţi corale, un dialog despre relele Se crede, că a avut un soţ, căci ca să
fără ca sănătatea lui, destul de bună, ce provin din beţie, executat cu mult între în curte a ridicat poarta din ţiţini,
se fie atinsă. In tot timpul cât a durat succes de copiii, conduşi de d-şoara la care lucru trebuia să-’i ajute cineva.
această curioasă răbdare, Succi a fost Virginia Domî-l\ : ivăţătoare din Periş. La faţa locului s’a aflat o batistă în
supraveghiat, aşa că o înşelăciune n’a Au urmat câ V ■ >i violină, declamări, semnată cu iniţialele „N. B. 7". Poliţia
fost cu putinţă. Succi a venit în Bucu jocul copiilor, t . ir: a s’a încheiat' prin face toate sforţările, dâr’ până acum
reşti pentru a reînoi proba dela ex- marşul lui , nd; iîiurăşan „Deşteap- n’a dat de urma făptuitorului.
posiţie. El va sta treizeci de zile ne tă-te Româiitr.
mâncat, în folosul celor cari n’au ce A urmat duv d în două săli. Un regiment arestat. In fortă
se mănânce, al săracilor, deoarece Simpaticul Dî. Lu b Eaţiu, preşedintele reaţa Aradului s’a întâmplat un lucru
1 > I ■ IU— —— ———— ——
meu! De patru ani a plecat şi nu I’am mama ta?... Va :e zică m’ai băgat sunt mama ta, Gerge, mama ta., nu
mai văzut de loc şi nici nu mi-a scris într’o familie de mitocani? Mâne poi- mă mai cunoşti...?»
de mult... şi de!... mamă sunt... mi-a mâne va veni un măturător să zică că Şi atunci Jorj cu - o voce slabă
fost dor de el, credeam că poate e mi-e cumnat, sau un cerşitor că mi-e dar’ hotărîtă murmură:,
•bolnav şi am venit să-’l văd, se-’l să văr. Oh, c’est horible!.... Jorj, nu se poate — Nu, nu te cunosc!...
rut măcar odată... ca aceasta să fie mama ta; nu e aşa Jorj Sanda dădu un ţipet şi cu ochii
■— »Tu, tu mama lui Jorj? Minţi, că e nebună?...« holbaţi, cu braţele ridicate, cu pumnii
canalie!« Ameţit, turbat, el se desfăcu din încleştaţi se repezi spre tinăra femee
Jorj, — cum se numea acuma braţele mamei sale. Privi pe soţia sa, strigând:'
George — atras de sgomot eşi să se gândi la zestrea ei, la numele ei şi — »Hoaţo!, mi-l’ai furat!...
vadă ce este. In pervazul uşei se opri îşi zicea: Dar’ Jorj se pune între ele.
înmărmurit. Mama lui aici ? — »Nu, nu se poate să mă dau Sanda se opri, îşi mai privi odată
Sanda zărindu-1 se repezi la ăl pe faţă; mama e bună, îi voiu explica, feciorul în faţă, şi dându-şi ultima su
.şi-’l apucă în braţe: mai târziu că pentru fericirea mea nu flare, se rostogoli la picioarele lui Jorj,
— »George dragă, puiul mamii, trebue să se ştie că mi-e mamă. Ea înmărmurit de groază...
te-am visat rău, credeam că eşti bol va înţelege; îi voiu da bani şi ştiindu- G. I. .
nav... O, de-ai şti cât am plâns în mă fericit, va trăi la ţară, departe de
lipsa ta !...« . mine...«
Şi-’l săruta, şi-’l îmbrăţişa plân Sanda era uimită. Privea când pe
gând ca un copil femeea lui Jorj, când pe el, a cărui pri
Jorj voia să-’şi strîngă mama la vire rece îi umplea inima de jale.
piept, să plângă împreună cu ea... dar’ — »Da George puiule, e drept,
glasul soţiei sale îl opri: m’am schimbat mult... Am suferit mult
— »Cum Jorj, această femee e în urma ta, de dorul teu... dar’ eu
