Page 6 - Bunul_Econom_1901_09
P. 6

Pag.  6,            _____     ■               BUNUL     ECONOM                                                         Nr.  9

        rar.  După  cum  se  scrie,  într’una  din  de  influenţă,  în  etate  de  57  ani.  II  Greutatea  sau  cantitatea  de  sare,  ce:
        nopţile  trecute  nişte  rău  făcători  au  deplâng  6  fii.  A  participat  la  înmor­  trebue  dată  unei  vite  nu  se  poate
       jefuit,  întreg  magazinul  de  montură!  mântare  şi  fostul  său  coleg  de  altar,  hotărî.  Totuşi  pentru  o  vită  mare  se
        Autorităţile  militare  şi  poliţia  au  înce­  Dr. Bartok,  ales  acum  2  ani  episcop  la  socoteşte  de  regulă  câte  o  jumătate de
        put  o  aspră  urmărire.  Mai  interesant  Cluj.  Fie-i  ţărîna  uşoară.               chilogram  pe  săptămână.  Sarea  trebue
        e,  că  întreagă  miliţia  din  fortăreaţă,                                            dată  la  vite  pe  fiecare  zi,  sau  la  două
        16  compănii,  au  fost  pedepsite cu arest     Procurare.  Primăvara  e  aici.  zile  odată.  Cea  mai  bună  sare  pentru
        de  casarmă.  Nici  unui  militar  nu-i  este  E  vremea  ca economii şi  grădinarii să-’şi  vite,  este  cea  măruntă,  care  se  ames­
       iertat  să  părăsească  casarma,  ear’  ser­  procure  sămenţele  de  lipsă.  Dar’  de  tecă  cu  făină  său  cu  tărîţe.  Sarea  în
       genţii  cu  familii  numai  aşa  pot  merge  unde?  Publicul  din  provinţă  aşteaptă  zdroburi  mari  nu  se  prea  recomandă-
       acasă,  dacă  mai  întâiu  sunt  căutaţi  cu  de  regulă  sosirea  agenţilor,  dela  cari  pentiu  vitele  rumegătoare,  de  oare-ce
       deamăruntul.                                apoi  cumpără  semânţe  vechi,  cari  nu­   lăcomiud  ele  prea  tare  după  ea, pot să
                                                   mai  au  puterea  de-a  încolţi,  precum  rupă  de  odata  prea  multă,  ca  să  se
                                                   să  dorea.  Aşa  din  sămânţă  de  curechi  înece,  sau  pot  să-’şi  strice  şi  dinţii-
             Un  copil  ars  de  viu.  Strada
       Agricultorilor  din  Bucureşti  a  fost  Vi­  să  alege  de  regulă  rapiţă  sălbatică,  din  dinainte.   (Albina).
       nerea  trecută  locul unei nenorociri, care   cea  de  napi  de  nutreţ  morcovi  săl­
       a  mişcat  pe  toţi  locuitorii  de  acolo.   batici,  printre  cele  mai  frumoase  flori,   —  C o n c e r t   de  cit er ă   se  va  da  la
       Pe  la  ceasurile  11,  soţia  comerciantului   ca  vioaie,  roze  de  toamnă  etc.  abia   17  Martie  n.  a.  c.  în  sala  otelului  „Transil­
       Ştefănescu  dela  Nr.  10  plecă  în  oraş,   afli  ici-colea  câte  una  frumoasă,  cele   vania"  din  loc,  de  câtră  elevii d-şoarei  Paula-
       lăsând  singur  în  odaie  pe  copilul  ei   mai  multe  sunt  goale,  sămenţele  de   v.  Welthern.  [ntrarea:  1  cor.,  loja  6  cor.,
       Ştefan,  în  vîrstă  de  2  ani  şi  jumătate.   napi  de  nutreţ  abia  atunci  încep  a  în­  galerie  50  fileri.  Bilete  de  intrare  se  află  în
       Băiatul  începu  se  se  joace  pe  lângă   colţi când plantele din sămânţa dela Mau-   prăvăliile  d-lor  H.  Graef  şi  Gustav  Zobel,
       maşina  cu  foc.  O  scânteie  sărind  din   thner,  sunt  la  întâia  sapă.  Luând  toate   ear’  seara  la  cassă.  Fumatul  este  oprit.  în­
       maşină,  căzii  pe  hainele  copilului,  cari   astea  în  socoteală,  facem  serviciu  bun   ceputul  precis  la  8  ore  seara.
       se  aprinseră  îndată.  D-na  Ştefănescu    cetitorilor  noştri  când  atragem  luarea
       nu  se  întoarse  acasă,  decât  la  oarele   aminte a cetitorilor asupra  firmei Eduard    Populaţia  Germaniei,  după
       2  şi  jum.  Când  nenorocita  mamă  în­    Mauthner  din  Budapesta,  dela  care  să  cea  mai    nouă  numărare,  este      de
       tră  în  acea  cameră,  nu  găsi  decât  tru­  capătă  sămânţe  aievea  bune  şi  cu  pu­  56,345.014 locuitori, din cari 27,731.067
       pul  prefăcut  scrum  al  fiului  ei.  Neno­  tere  de-a  încolţi.                     bărbaţi şi 28,613.937  femei,  deci  sunt cu
       rocita  avii  durere  de  nebuniă  şi  dacă                                            unTnilion mai  multe  femei  decât  bărbaţi
       nu  săreau  vecinii,  în  ajutor,  şi-ar  fi     Nou  transport  de  cai  peatru       în  Germania.
       smuls  tot  părul!                          Transvaal.  Cele  două  vapoare,  ce
                                                   au  plecat săptămânile trecute din  Fiume,      Un  prânz  al  gheboşilor.  Se
            O  femee,  cum  rar  se  mai  încărcat  cu  cai,  încă  n’au  trecuţ  apele
                                                                                              scrie  din  Varşovia:  Intr’un  birt  de  aici
       găseste.  Se  anunţă  din  Timişoara, că  mări  Adriatice  şi  acum  din  nou  a  so­
                                                                                              cercetat  numai  de publicul cel  mai  ales,
       zilele  trecute  o femee română  de  acolo,  sit  în  portul  din  Fiume  un  alt  vapor
                                                                                              se  întâmplă  zilele  acestea  un  cas  ori­
       anume  Saveta  Babescu,  în  verstă  de  englez,  ca  se  ducă  cai  în  Transvaal.    ginal. Se apropia oara prânzului. Chelnerii
       72  ani, ş’a căsătorit  acum a  cincia  oară,  Vaporul  acesta  este  „Beacon  Grange“
                                                                                              toţi  erau  la  locul  lor  gata  pentru  pri­
       alegându-’şi  ca  mire  pe  funcţionarul  de  2600  tone  şi  este  arangiat  pentru
                                                                                              mirea  oaspeţilor  când  eată  se  deschide
       George  Momir,  în  verstă  de  59  ani.   8900  cai.  Indată-ce  va  fi  încărcat,  va   uşa,  întră  un om ghebos  de  par’că  avea
       Fericita  mireasă  are  în  Fabricul-Timi-  pleca  spre  Africa  sudică,  decumva  n’o
                                                                                              o  pită  în  spate,  şi  se  pune  la  o  masă.
       şorii  două  case  frumoase,  apoi  8  copii,  fi  pace  pe  când  sosesc  şi  aceşi  cai
                                                                                              Uşa  se  deschide  a  doua  oară  şi  cel
       22  nepoţi  şi  6  strănepoţi.             (după  3  săptămâni  de  drum  pe  apă).    care  întră  este  eară-şi  un  ghebos.  Aşa
                                                                                              se  întâmplă  de  doue-zeci  şi  einci  de
            Reuniunea  a  IlI-a de  fnmor-             Sarea  pentru  vite.  Sarea  este  ori  una  după  alta,  până-ce  au  intrat
       metare  din  Sebeşul  săsesc,  con­        de  neapărată  trebuinţă  pentru  vite,  de  doue-zeci  şi  cinci  de  gheboşi,  cari  de
       dusă  de  dnii  Sergiu  Medean  ca  preşe­  oare-ce  o  parte  a  trupului  lof  chiar  cari  mai  cocoşaţi,  cari  au  ocupat  me­
       dinte,  Zev.  Murăşan,  cassar,  Avram     constă  din  Sare.  Sarea  face  nutreţul  sele.  Chelnerii  sunt  uimiţi  de  această
       David  şi  P.  Opincari  censori,  şi-a  în­  vitelor  mai  gustos  şi  mai  plăcut  şi  pe  îmbulzeală  de  gheboşi,  oaspeţii  neghe-
       cheiat  anul  trecut  cu  frumos  sfîrşit:   lângă  aceasta  le  măreşte  şi  setea.  S’a  boşi  sunt  uimiţi  de  aţâţa  conmeseni
      avea  avere  activă  coroane  13.381.22     constatat,  că  vitele  lipsite  de  sare  în­  gheboşi  şi  chiar  gheboşii sunt  surprinşi-
       (mai  mare  cu  3129  ca în  anul  celalalt).   deobşte  sunt  mai  slabe  decât  acelea,  văzându-se  adunaţi  aici  în  număr  aşa
       A  adunat  din taxele  dela  membri  4957   cărora  nu  le  lipseşte  sarea.  Sarea  mai  de  mare.  In  fine  întreabă  birtaşul  pe
      coroane  şi-a  plătit  ca  ajutoare  2042   are  o  înrîurire  însemnată  şi  asupra  în­  unul  din  gheboşi,  care  să  fie  causa,
       coroane.  Cheltuelile  de  administraţie   grăşatului.  De  aceea  vitelor  puse  pe  că  aţâţi  gheboşi  şi-au  ales  localul  lui
       au  fost  524  cor.  80  bani.             îngrăşat,  trebue  să  le  dăm  mereu  sare,  ca  loc  de  întâlnire,  şi  atunci  eşi  la  lu­
                                                  căci  altfel  nu  se  îngraşe  cum  se  cade.  mină,  că  fiecare  oaspe  ghebos  primise
            t   Sylvester  Domokos  preotul            Sunt  unele  nutreţuri,  cu  deosebire  o  epistolă  anonimă,  în  care  era  invitat
       prim  reformat  maghiar  din  Orăştie,  a  ierburi,  cu  cari  când  se  nutresc  vitele  la  un  prânz  azi  în  birtul  acesta.  A
       murit  pe  neaşteptate  în  4  Martie  n.  nu  prea  au  aşa  lipsă  mare  de  sare.   fost  un  om  glumeţ,  care  a  pus  la  cale
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11