Page 2 - Bunul_Econom_1901_10
P. 2
Pag- 2 ______ ^ B U N U L E C O N O M Nr. 10
şi crumpenele se cultivă şi în grădină, Dela Reuniunea rom. agricolă 130 cm. lungi şi circa 20 chilg. grele, cu 14
de obiceiu nu rămân singure, ci pe cor. 50 bani. In pachete se vând 20 bucăţi
din comit. Şibiiului.
lângă ele se mai cultivă şi o mulţime 150 cm. lungi cu 4 cor. 20 bani şi 200 bu
căţi 130 cm. lungi cu 3 cor. 80 bani, li
de alte legumi. Pentru-ce?
bere de porto.
Răspunsul e lămurit de mult pen Cu provocare la înştiinţarea noastră din 19. Legături de altoit Raffia, foarte
tru un număr mare de oameni. Anume zilele trecute, ne luăm voe a vesti pe mem practice, un chilg. 1 cor. 50 bani.
bri reuniunii agricole din c. Sibiiu, că am prelun
se ştie, că legumile sunt o parte ne 20* Funii de Cocos (de legat altoii),
git terminul de 10 Martie până ia 5/18 Mar
apărat folositoare din hrana omului. Cu foarte trainice, un chilg. 45 bani, 5 chilgr. 2
tie n. c., termin până la care sunt a se înainta
cât cineva întrebuinţează ca hrană mai aici cererile pentru împărţirea în mod gra coroane.
multe soiuri de plante, cu atât trupul tuit a seminţelor de tot soinl şi descrise în ■21. Răşină de altoit, fluidă, o cutie ât
îi câştigă putere şi sănătate mai multă, amintita înştiinţare. 125 grame 50 bani, â 250 grame 1 cor., â.
30 gr. 20 bani.
cum şi vieaţă mai îndelungată. Mân Din acest prilegiu aducem la cunoş
22. Etiquette de tinichea albă pentru
carea încă devine cu chipul acesta mai tinţa economilor noştri, că subscrisul com i scrierea numerilor: 100 bucăţi 1 coroană
tet gata este a mijloci pentru ori şi cine
plăcută. 20 bani.
i-se va adresa procurarea articlilor economici
Si e lucru firesc ca asa să fie; amintiţi mai jos, lângă cari însemnăm şi pre 23- Cucuruz «Regele preriilor*, soiu
pentru-că ori-ce soiu de plantă conţine ţurile: nou, care isbute.şte de minune Ia noi şi să
în sine anumite materii, cari în alta 1. Sămânţa de lucernă franceză, sti- coace deodată cu soiul îndatinat (indigen).
lipsesc, sau se află în măsură mai mică. riană veritabilă, prima calitate, sub 10 chilg., Din un hectolitru == 100 litre tulei resultă
aproape sau şi întocmai 3 ferdele = 60 litre
Acum dacă omul întrebuinţează) pe 1 chilg. 1 cor 80 bani, peste 10 chilg. 1 chilg.
grăunţe, aşadar’ îndoit mai mult ca de obi
lângă pâne şi mămăliga, azi fasole, 1 cor. 70 bani. ceiu, un hectolitru grăunţe trage 73— 78
mâne curechiu, poimâne crumpene şi 2. Sămânţă de trifoiu roşu, de tot chilgr. Acest tel de cucuruz, atât de spornic
aşa mai departe mazăre, linte, câră- fină, sub 10 chilgr., 1 chilg. 2 Cor., peste 10 şi bun în toată privinţa, merită cea mai căl
chilg., 1 cor. 90 bani. duroasă recomandare şi ar trebui răspândit
rabe, morcovi, sălată, ardeiu, şi, crasta-
veţi, ear’ feluritele zămuri ’şi-le direge 3. Sămânţă ‘de trifoiu roşu unguresc la noi pretutindenea.
sub 10 chilg., 1 chilg. 1 cor. 50 bani, peste Se vinde în cătăţimi de câte 1, 2, 3
ferbend în ele: pătrângei, celer, pătlă
10 chilg. 1 cor. 40 bani, etc. ferdele â 20 litere (nu şi mai puţin).
gele, sau adaugend tarhon, aiu şi mă Preţul 2 cor. 50 bani de o ferdelă grăunţe
4. Sămânţă de iarbă engleză, sub 10
rar, ori lângă carne punând ceapă, ri alese, prăsite în hotarul Şibiiului.
.chilg., 1 chilg. 80 bani, peste 10 chilgr. 70
dichi sau sfecle ş. a., aceste făcendu-le Doritorii, cari vor trimite la adresa
bani.
în mod regulat şi azi şi mâne, săptă « C o m i t e , t u l u i r e u n i u n i i r o m â n e agri-
5. Sămânţă de iarbă franceză, sub 10
mână de săptămână, vară şi iarna, chilg., 1 chrlg. 1 Cor. 22 bani, peste 10 chilg. c o l e din comitatul Sibiiu* preţul, cum şi 12
omul trebue să prindă putere şi să-’i 1 cor. 12 bani. bani pentru buletinul de expediţie, 4 bani de
chilgr. pentru pachetare şi 4 bani taxa de
umble mai bine, pentru-câ din fiecare 6. Sămânţă de iarbă italiană, sub 10
înmanuare poştală — vor primi articlii co
plantă îşi trage fel şi fel de sucuri chilg., 1 chilg. 90 bani, peste 10 chilgr. 80
mandaţi cu posibilă grăbire.
hrănitoare şi întăritoare. bani.
7. Sămânţă de napi de nutreţ, Mam- S i b i i u , 6 Martie n. 1901.
Ce urmează de aici?
muth roşu, uriaş, sub 10 chilg., 1 chilg. 1 Comitetul central al «Reuniunii române de
Urmează în mod prea firesc, că cor. 5 bani, peste 10 chilg., 1 chilg. 95 bani. agricultură din comitatul Şibiiului*.
să luăm în deaproape băgare de samă 8. Sămânţă de napi de nutreţ, Obern- Dem. Cotrişa, V. Tordâşianu,
cultura legumilor, faţă de care am fost dorf, galbeni, 1 chilg. 1 cor. 50 bani. preşedinte. ... secretar.;
atât de nepăsători până acum. 9. Sămânţă de napi de nutreţ, roşii,
Şi cine n’ar putea face acest lu rotunzi, acelaşi soiu, 1 chilg. ' 1 coroană 45
G r ă d i n ă r i t
cru bun ? Credem că nime. Bogat şi bani.
10. Sămânţă de bostani (dovleci), până
sărac are ţimp destul, începând de Săpatul grădinii.
la 100 chilg., o jumătate chilg. 1 cor.
primăvara până toamna, pentru săvîr- Deodată cu sosirea primăverii se
11. Sămânţă de varză de Strassburg,
şirea acestui lucru. Numai tragerea de încep şi lucrările în grădină. Gunoirea
uriaşă 20 gr. 30 bani.
inimă să nu lipsească. şi săpatul ocupă locul întâi.
12. Sămânţă de varză de Braun-
E nu numai pagubă mare a cum schweig, uriaşă, de iarnă, 20 gr. 30 bani. Săpatul de cu toamnă este cel
păra legumile: curechiul, ceapa, crasta- 13. Sămânţă de ceapă uriaşă, Rocca, mai priincios; bun însă e şi cel ce se
veţii, ardeiul ş. a., când şi cel mai să gO gr. 30 bani. face acum.
rac plugar ’şi-le-ar putea cultiva în gră 14. Sămânţă de ceapă uriaşă rotundă,
înainte de-a începe săpatul trebue
dina sa, dar’, cum am arătat, ne lipsim Madeira, 20 gr. 30 bani.
înprăştiat peste loc gunoiu de animal.
de o însemnată putere de vieaţă, nea- 15. Sămânţă de ceapă rotundă gal Cu cât acesta e mai dospit şi cu cât
vând legumi din destul pentru hrana benă .uriaşă de Zittau, foarte trainică, 20 gr.
24 bani. se va pune mai mult, cu atât va fi
noastră zilnică.
16. Sămânţă de arpagic 1 chilgr. 1 mai priincios legumilor încă în decur
Să începem deci toţi dearîndul a coroană. sul acestei veri.
cultiva legumiv şi vom aduce multă 17. Legături de snopi, foarte practice
Săpatul pe sama legumilor se face
îndestulare în casele noastre şi putere şi trainice, 1000 bucăci 4l/3 milimetri groase, adânc — până la o jumătate’ de metru
şi sănătate în trupurile noastre. 150 cm. lungi şi circa 23 chilgr. grele, cu
15 cor. 60 bani. şi mai bine. La săpatul grădinii se în
R om ul S imu 18. Legături de snopi, toarte practice, trebuinţează arşeul. Săpătura se întoarce
1000 bucăţi de âceeşi grosime însă numai astfel, ca pămăntul deasupra să ajungă