Page 3 - Bunul_Econom_1901_10

Nr. 10 BUNUL ECONOM Pag. 3

de desupt, ear\ gunoiul cam acolo unde de cât buni de lucru toţi în câmp, — Eşti chiar din Grădeni ?
de obiceiu străbat rădăcinile legumilor. astfel că acolo se mai pun şi pedeci — Chiar. Unde-s doi învăţători,
Pentru-ca aceasta să se poată întâmpla stupăritului, deşi acele hu sunt neînlă- sunt şi eu al treilea şi nu-’s tocma de
mai cu înlesnire, eatâ cum se urmează: turabile. prisos...
la începutul săpăturii se face un şen- încât pentru loc, apoi mai potri­
— Cum ? şcoala din Grădeni e cu
ţuJeţ cât de adânc atât de larg. Ce vit ca în Sălişte şi împrejurime se tot trei învăţători ?
se scoate din şenţuleţ, se risipe deo­ umbli. Locuri scutite de vânturi mari/
— Comună mare, domnule. Suflete
potrivă peste întreg locul de săpat. Cu cu păduri în nemijlocită apropiere cu
multe cu dor de carte şi copii mulţi,
chipul acesta ne-am făcut mod de-a pomi şi arbori în comună, grădini şi
ca la case de muncitori din greu.
putea săpa cu uşurătate şi a aşeza livezi pline de flori. De primăvara
— Mă mir: ţărani, şi iubitori de
rînd pe rînd pământul săpat, mai întâi până toamna mii de stupi ar avea
învăţătură!...
în şenţuleţul dela început, apoi în al hrana trebuincioasă.
— De, domnule! Şi scăeţii sunt
doilea ce rămâne în urma pământului Spuneţi-mi acum d-voastrâ nu e
buni la ceva dacă te pricepi cum să-’i
aruncat în şenţuleţul întâi, şi aşa ne­ păcat, că lăsaţi se se treacă an de an
strîngi şi la ce să-’i pui...
întrerupt până am ajuns la sfîrşit. De nenumăratele flori din comuna şi ho­
încheiere săpătura se greblează, ca să tarul d-voastre, fără a trage şi pe această -— Ei; şi dacă învaţă, ce brumă
se mărunţească şi obLească; apoi se cale folos din ele, folos de mii de floreni. învaţă, ce se fac copiii din Grădeni ?
împarte în straturi mai late ceva de Cred, deci, a ne fi lămurit cu toţii Se duc la târg pentru învăţătură mai
un metru. asupra întrebării: că stupăritul e foarte departe?
folositor, şi vrednic de cea mai căldu­ — Dac’ar avea cu ce, s’ar duce;
Semănatul legumilor.
roasă îmbrăţişare a tuturor. ear’ dacă s’ar duce, n’ar face mai mult
Cine vrea să aibă legumi timpurii, decât târgoveţii... Dar’ aşa rămân lo­
face straturi calde (melegare), despre cului şi parcă-’s mai de folos lor şi
cari am scris cu alt prilej; dar’ şi în satului.
Sunt bune pildele.
straturi obicinuite, dar’ bine îngrijite, — Folosul... nu-’l prea văd. Ce?
se pot prăsi legumi timpurii, dacă vom învaţă de-ajuns adecă şi mai ales ce
semăna sămânţe bune încă în decursul i. le trebue, potrivit felului lor de vieaţă?
acestei luni (Martie). Ca să te duci dela Jărmăneşti, în
— Dacă am sta să vorbim drept,
Acum se poate sămena fără frică, inima judeţului, la Grădeni, te dai jos
domnule, ce e scris la program nu răs­
morcovi, pătrânjei, sâlată, mazăre, ceapă: din tren colo şi te sui în vr’o căruţă
punde tocmai pe tocmai, cum ziseşi,
ridichi de lună, curechiu ş. a. ori în diligenţă, pentru dincolo.
felului nostru de traiu. Ţine de, învăţă­
Sămânţele să samănă în şiruri de Aşa făcu tinerul Dropiescu, într’una
tor atunci se facă aşa, în cât să îm­
câte o şchioapă departe unul de altul, din zilele lui Decemvrie. plinească ce nu-’i în program.
se astupă cu dosul greblei, şi se îndeasă In diligenţă mai era un călător,
—- Dar’ câţi învăţători trec dela
cu lopata. om ca de vr’o patruzeci de ani, îm­
meseria catedrei la apostolatul misiunii
Fiindcă cele mai multe sămânţe brăcat c’o măntăluţă de aba cafenie
lor? câţi?
de legumi sunt de tot mărunte, ele nu căptuşită cu blană de miel. Purta că­
— De, domnule, bună o fi şi
trebue aruncate prea la adâncime, pen- ciulă mare, cu moţ, plecată pe urechea îndoiala: dar’, vezi dumneta, credinţa
tru-că ar putea să nu răsară. Trebue deci dreaptă şi pantaloni de aha albă, cu
mântuieşte şi speranţa îndrumă... Ca
astfel potrivit, câ de abia numai să fie multe cute dela glesnă până la genunchi.
răul, şi binele se deprind; străbate mai
astupate cu pământ. Ştim, că mărunt Te uitai în faţa lui şi-’ţi răsărea cu încetu, binele, dar’ mai sigur şi mai
fiind şi grâul se acopere numai cu pu­ din căutătură, de pe obrazi, din tăe- adânc... Dacă n’ar fi, la oraş, năravul
ţin pământ. Tot cam aşa trebue urmat tura gurii că era ceva de el, că nu în de-a socoti pe ţăran îndărătnic şi ne/
şi la sămănarea legumilor, ale căror deşert făcea umbră pământului. vrednic chiar de lumină, s’ar vedea
sămânţe sunt mult mai mici.
Tinărul Dropiescu, sămăna şi el a paşii îmbucurători ce a început să
tulpină altoită, numai nu ştiu de ce, facă... Nu-’i dee ajutor orăşenii, dacă
S t u p ă r i t cam bătea în boiul frunzei pe toamnă; le-i peste mână, dar’ nici nu-’i sufle
arăta a fi friguros şi umbla să se tot neîncrederea în el...
Prelegerea dini Sima. încălzească în paltonaşul supţiratec Dropiescu puse o clipă, două
(Urmare şi fine). care-’i tremura des dela umeri în jos. ochii în jos. Par’că nu-i venea la în­
încă şi mai potrivit este stupări- — Da frig e, grăi în chip de bu­ demână.
tul pentru economi. Şi nicăiri mai po­ nă ziua. Grăi apoi:
trivit, ca s. p. aici în Sălişte şi jur, — Potrivit, răspunse celalalt; cum — Voiu sta la proprietarul Grâ-
unde în ori-ce timp se află câte cineva îi şade bine iernei... denilor câteva zile. Vei fi bun să-’mi
acasă, fie măcar un uncheş sau o mamă — Te duci departe? arăţi procopseala sătenilor ?
bătrână, sar în ajutorul lor fete şi copii. — Apoi, la Grădeni, domnule. — Cu dragă inimă. Proprietarul
Aici, în acest ţinut, nu e ca la câmp, — Ce spui? Acolo merg şi eu... e din aceia, cari nu fac rău, dar’ nici
unde de primăvară până toamna târziu, Bine că am cu cine schimba o vorbă... bine. Tot este un folos că hu împedecă
în decursul zilelor de lucru, nu vezi — Dacă ne-om potrivi la între­ nizuinţa altora de-a face bine.
decât uliţe pline de copii, ear’ cei cât bări şi la răspunsuri, domnule.,. Diligenta făcu popos.