Page 4 - Bunul_Econom_1901_10
P. 4

B U N U L   E C O N O M
          Pag-  4       __________________________  ------------------------------------------- -------------:--------------------  _________   Nr.  10
                    •.A-Î&v"
             Se  urcară  atâţia  inşi  de-aci,  că   lucrează.  Câte  cineva  cârmueşte  lucrul   avea  ajutor  temeinic  decât  dela  sine...
       cei  doi  nu  măi  avură  cum  vorbi.       fără  se  se  bage  de  seamă;  glumele    Vezi  dar’  că,  şi  cu  puţina  carte  ce  ştie
                                                   îşi  află  vad  de  trecerea  vremii,  treabă  şcolarul,  dacă  e  pregătit  in  de-ajuns
                           II.
                                                   se  face...  şi  a  doua  zi  se  pomenesc   sufleteşte,  pentru  a  se  cunoaşte  pe
          1  Grădenii  se  întind  la  capătul  unui
                                                   toţi  cu  câteceva   ticluit  pentru  casă   sine,  datoriile  lui,  trupeşti,  pentru  a  fi
       iaz  de  vr’o  jumătate  chilometru  lun­
                                                   ori  pentru  vînzare...                    vânjos  şi  a  se  îngriji;  din  punct  de
       gime  şi  a  prins  a  se  alcătui  dela  1879
                                                        —   Ce  spui,  domnule  învăţător?    vedere  al  cunoştinţelor  practice,  pentru
       încoace.
                                                   Care  va  să zică  este  o anume  întocmire,   a-’şi  îndeplini  toate  nevoile  cu  price­
            Satul  seamănă  cam  aruncat  cu
                                                   pe  aici  pe  la  dumneavoastră?           pere  şi  cu  tragere  de  inimă,  el  poate
       lopata,  dar’  are  drumuri  bine  bătute,
                                                        —   O  să  vezi...                    rămânea  la  locul  lui  în  sat  şi  a  fi  bun
       case  curăţele  şi  mulţime  de  pomi.
                                                        La  şcoală  băncile  erau  date  pe   agricultor,  bun  om  de  casă,  bun  pă­
            Ii  lipseşte  podoaba  verdeţii,  dar’
                                                   lângă  păreţi.   Foc  în  sobă,  cald  bine   rinte  de  familie,  bun  cetăţean şi militar!
       te  face  să-ţi  dea  prin  gând  că-’şi  are   în  încăpere  şi,  jos  pe  velinţe,  cam  la   —   Am  şi  eu  o  mică  proprietate,
       mândreţea  lui  pe  vremea  de  vară.
                                                   vr’o  douăzeci  de  inşi,  bărbaţi,  neveste,   domnule  învăţător...  răspunse Dropiescu.
            Şoseaua  judeţiană  îi  trece  pe  la  o   fete  şi  flăcăi,  în  bună  rînduială  îşi   Venisem  aci,  cu  intenţiunea  de-a  o
       margine,  ear’  diligenţa  se  opreşte  la  un   ajutau  unii  altora  la  împletit  coşuri  de   vinde  proprietarului  dumneavoastră,  ca
       han  clădit  cu  cărămidă.                  nuele  şi  papură,  de  toate  felurile  şi   să  scap  de  ceea-ce  credeam  o  sarcină:
            O  curte  largă  cu  şoproane  bune    pentru  multe  trebuinţe.                  a  fi  agricultor.   Voiam  să  mă  aşez  la
       poate   încăpea    pentru  mas  noaptea          Soţia  unuia  dintre  învăţători,  câr-   oraş  ca  să  fac  alt  ceva,  ce  anume ?  nu
       până  la  douăzeci  de  căruţe.             muia,  ear’  un  sătean  povestea  în  ce   hotărîsem  încă.   Acum  mi-s’au  deschis

            Casa  proprietarului  ceva  mai  la    chip  se  pot  bine  păstră  ouăle  pentru   ochii;  m’au  încălzit  cele  văzute.   Nu
       deal  de  han.                              multă  vreme.                              ştiam  în  ce  chip  să-mi  fiu  mie  folositor
            Aci  se  despărţiră  învăţătorul  şi        Satul  avea  foarte  multe  păsări  şi   şi  nu  mă  socoteam  în  putinţă  de-a  fi
       Dropiescu...                                ducea  la  târg  mii  de  ouă.  De  ce  să  altora...  Iţi  mulţumesc,  domnule  Cor­
            —   Dacă  nu  te-oi  prinde  deseară   le  ducă  stricate  şi  să  înşele  lumea  cu   nea...  căci  îţi  datorez  prefacerea  mea...
       la  curte,  domnule,  trimite-mi  vorbă  şi   marfă  rea  vîndută  pe  nevăzute ?           îşi  stîrnserâ  mâna  şi  se  despărţiră,
       o  să-’ţi  arăt  ce  face  satul,  pe  la  noi,  o   Era  în  interesul  sătenilor  ca  tot   cu  înţelegerea,  ca  a  doua  zi  să  vadă
       bună  parte  din  noapte...  Rogu-te  să   ce  porneau  din  Grădeni,  în  terg,  să  fie   mai   pe   larg   toată   bună   rînduiala
       întrebi  de  învăţătorul  Cornea.          bun,  ca  pe  lângă  mulţumirea  câştigului   satului.
                                                   din  desfacere  se  aibă  şi  mulţumirea        —   Bune  sunt  pildele,  gândi  învă­
            —-  Voiu  căuta  să  nu  mă  prind...
                                                  sufletească  de-a  fi  dat  lucru  bun.     ţătorul;  câţi  însă  le  urmează,  din  aceia
       Să  ne  vedem  cu  bine...
            Da  în    deseară  când  Dropiescu          Unde  pui  pe  urmă încrederea  care   cărora  uşor  le-ar  fi  se  le  urmeze?
       veni  singur  să  găsească,  acasă  la  el,  pe   o  insuflaseră?  Era  d’ajuns  să  se  fi   (Albina)          .         Niger;
       Cornea.                                    ştiut,  că  din  Grădeni  erau  lucrul  de
            Avusese  el  chipul  că  nu  prea  cre­  mână  şi  cele  ale  câncării,  ca  lumea  să
       dea  în  puterea  de  propăşire  a  sătea­  se  grăbească  a  le  cumpăra.                  Ş t i r i   d e   t o t   f e l u l
       nului,  dar’  era  ispitit  de  vorbele  învă­   Cornea  întră  şi  el  în  vorbă,  lămu­
       ţătorului  şi-’l  pornea  cugetul  să  vadă   rind  şi  mai  bine  mijloacele  de  păstrare,   Ferestrile ,,Ardelenei“ — sparte
       şi  faptele.                               apoi  îşi  duse  musafirul  la  -altă  şeză­  CU  petri!  Asară,  în  presără  de  15
            Cum  întră  în  mica  locuinţă  a  lui   toare.                                   Martie,  studenţii  dela  gimnasiul  ev.  re­
       Cornea,  îl  uimi  rînduiala  lucrurilor  în    Aşa  din  ce  în  ce  mai  uimit,  Dro­  format  din  loc,  au  spart  vre-o  12  ochiuri
       odăi,  curăţia  şi  îniăţişarea  prietenoasă   piescu  putu  să  vadă:  la  preot,  un  în­  de  fereastră  la  »Ardeleana«.  Ei  în  fie­
       a  locuinţei.   Ţi  se  făcea  drag  să  stai   treg  atelier  de  croit  şi  de  cusut  albi­  care  an  în  presără  de  15  Martie  fac
       în  asemenea  casă  şi  Dropiescu  i-o  spuse   turi  şi  vestminte  din  pânză  de  casă;  la   oarecare  sărbare  întru  amintirea  lui  15
       învăţătorului.                             primărie,  frânghii, căpestre,  chingi,  bice ;   Martie  1848  şi  unii  cetăţeni  îşi  lumi­
            —   Apoi,  asta  este  una  din  tai­  la  unul  din  sătenii  cuprinşi,  unelte  de   nează  ferestrile.  Fiindcă  la  »Ardeleana«,
       nele  unei  bune  căsnicii,  domnule:  să   pescuit,  de  vânătoare;  la  altul,  cojocâ-   peste  drum  de  colegiu,  n’a  pus  nimeni
       nu  ai  nimica  de  prisos,  nimica  scump,   rie;  la  altul,  cismărie...            lumini  în  fereşti,  i-le-au  spart.  Să  vede
       dar’  trebuincioasele  să  fie  la  locul  lor,   Se  făcuse  aproape  miezul  nopţii...  cum  au  fost  aruncate  petri  şi  bucăţi
       să-’ţi  desmierde  privirea,  să  te  facă      —     Mă  rog,  domnule  învăţător,    de  fer  şi  plumb,  de  sus  din  ferestrile
      să-’ţi  îndrăgeşti  loeuinţa.  Aşa  am  cău­  grăi  Dropiescu,  crezi  dumneta  să  fie   etagiilor  I.  şi  II.  a  colegiului,  peste  stradă
       tat  să  facem  şi  cu  sătenii  noştri..;  în   multe  sate  ca  Grădenii  dumneavoastră?..  în  ferestrile  »Ardelenei«.  Foarte  carac­
      marginile  putinţei...  Acuma,  dacă  vrei,      —   Au  început  să  fie,  fiindcă  noi,   teristic  pentru  spiritul  în  care  să  cresc
                                                                                              tinerii  în  acest  colegiu.
      haidem...   In  anume  locuri,  ca  de-o    învăţătorii,  ne-am  luat  sarcina  aceasta,
       pildă,  la  şcoală,  la  primărie,  la  preot,   în  congresele  noastre,  de-a  pune  pe
                                                                                                   Meseriaşii  români din  Orăştie Invită  la
       la  câţi-va  săteni  mai  cuprinşi,  se  strîng   săteni,  pe  fraţii  noştri,  pe  calea  învăţă­
                                                                                              producţiunea   declamatorică-literară  ce  vor
       zeci  de  familii,  după  încăpere,  şi  în   mântului  practic.  înţelegi  dumneta  dom­
                                                                                              arangia  Duminecă,  17  Martie  st.  n.  în  sala
       vreme  ce  povestesc,  nu  stau  degeaba   nule,  idealul  nostru ?   Afirmarea  indivi­  dela  „Panonia“  la- orele  7  seara.  Programat
       cu  mânile...   Bărbaţi  şi  neveste,  flăcăi   dualităţii...  Fiecare  să  fie  tare  prin  sine
                                                                                                   1.  Cuvânt  de  deshidere  de  dl  înv.  dir.
       şi  fete  mari,  copii  până  la  o  etate,  ' şi  încredinţat  că  dela  nimeni  nu  poate  Constantin  Baicu.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9