Page 6 - Bunul_Econom_1901_10
P. 6
Pag- 6, ________ B U N U L ECON OM Nr. 10
Postarin electric. Un fost ares- B în deobfte cunoscut atât în patrie mulţumită pentru prima dată D lui
s
tant, în timpul cât a stat închis în Nu- cât şi în afară, că semenţele economice şi Sauber Bernat care ne-a pus sala lui,
de grădină ale lui Mauthner sg liferează pe
renberg, a descoperit un lucru ingenios. care e cea mai mare în comună, la
de trei ori; atâtea ca alte semânţe. îndeosebi
Invenţiunea lui se numeşte »curierul dispunere, ornată gata, gratuit; apoi
excelente sunt semenţele impregnate de napi
poştal electric» (împârţitor de epistole). ale acestei firme, provezute ca marcă cu o drăgălaşei lui soţie, care nu a pregetat
Ea stă din aceea, că la o casă cu mai multe stea, care nu e a să confunda cu alte maree a vinde din al dînsei cocardele mai
rânduri se aşează în rândul de jos o asfimenătoâre şi totuşi neconţinend semânţe sus amintite, apoi stimatului Dn Antre
lădiţă, care stă în legătură prin sîrme de napi impregnate. Sămenţele lui Mauthner prenor din colonia Vadu Dobrii, George
sunt de un preţ neîntrecute şi economii fac
electrice cu toate locuinţele din rându Milosevic, care în frunte cu fiul seu
foarte bine dacă îşi procură sămânţele dela
rile de sus. Epistolerul pune epistolele Artur a dirnis pe toţi oficianţii dînsului--
E. Mauthner (Budapesta).
în lădiţă şi prin apăsarea unui bumb, 1 -8 din colonie. '
epistola e trimisă în cutare locuinţă, unde Pentru acestea toate şi pentru
e adresată, fără ca postarul se mai urce Un omor şi răpirea unei fete. suprasolviri şi pe calea aceasta li-să
scările în etage. O întâmplare rară se anunţă din Beci- aduce tuturor Domnilor contribuabili
cherecul-mare : Tinerimea, din Dolova a cea mai ferbinte mulţumită în numele
Eşîri de ape. In zilele trecute
arangiat o petrecere cu joc. Dimineaţa pruncilor săraci. D-zeu să le întoarcă
s’au anunţat esundări aproape în toate
după sfirşitul petrecerii, tinărul Milutin însutit şi înmiit.
părţile ţerii. Acum vine din Sătmar
a petrecut acasă pe fata vecinului Cur- Lunca-Cernei, în 6 Martie 1901.
ştirea, că Someşul-mare ameninţă se
mici. Pe drum însă deoată văzu că fata Icsif Stupinianu,
inundeze toată regiunea dimprejur. Apa
a perit de lângă sine. Nu peste mult paroch, ca preş. arang
s’a ridicat la cea mai mare înălţime,
doi indivizi lOvindu-’l în cap ’l au omorît,
ce a avut-o vreo-dată până acuma,
ear’ pe fată legându-o au dus-o în tră
anume la 610 centimetri. La Dej apa Comitetul de redacţie :
sură închisă până într’un sat vecin. Aici
Someşului încă este în creştere conti Preşedinte: D r. Ioa/n M$hu,
au chinuit-o o săptămână, apoi earăşi
nuă. Locurile de lângă ţărmuri mai jos
în timp de noapte au dus o la Panciova, M e m b r i i : Dr.St. Erdelyi, Ioa n M ihaiu
aşezate sunt acoperite de apă.
de unde i-au dat drumul pe jos cătră D aniil JDavid şi Constantin Baicu.
casă. Poliţia conform mărturisirilor şi
Pentru şcoală. Din Hărţăgani se
descrierii date de fată, urmăreşte pe Proprietar - editor: Ioan M ihaiu
scrie o veste bună. Vezându-se lipsa de
criminalii făptuitori. Redactor respons. Ioan M oţa
încăperi la şcoala din comună, sinodul
parochial a hotărît se mai zidească încă
o sală de învăţământ, acoperind totodată
mulţumită publică.
edificiul cu ţiglă. Hotărîrea aceasta e cu Bată-te norocii lume, da pustie îmi
atât mai frumoasă, că s’a ' luat într’o co mai eşti !...
Ihteliginţa din Lunca-Cernii, a fă Voi fetiţe frumuşele, floricele în fereşti,
mună din comitatul Hunedoarei, unde,
cut o petrecere cu dans în 12 Februa De ce vi-aţi uitat cărarea peste văi şi
durere, sunt şi comune, care nu arată peste ape
rie st. n. cu scopul filantropic, că din
atâta dragoste faţă de şcoala românească. Se mai daţi prin ţara noastră? Ai voşti
venitul acelei petreceri să se îmbrace
De altmintrelea oamenii noştri de acolo ochi pot se mg scape
neşte copii săraci.
sunt toţi eu interes faţă de biserica şi De urît şi de pustiul ce m’apasâ ne’n-
Petrecerea a reuşit peste aşteptare durat 1
şcoala naţională, îndeosebi muncesc în
atât materialmente cât şi moralminte. Mai aduceţi-vg-aminte de un voinic
această privinţă, pe lângă preot şi în
Venitul neto a fost 127 cor. 80 amoresat... ■ -Pst!
văţător, şi harnicii plugari Ionuţ Moga
bani, spesele au fost 60 cor. 94 bani,
şi Avram Popă; Buna înţelegere caută
bani curaţi 66 cor. 86 bani, cu cari
s’o strice numai Petru Moga (Coaciu),
bani e în prospect a se lua la tergul
ceea-ce destul de rău face şi-’i poate fi
Haţegului vre-o 100 de opincuţe cu
ruşine de a se împotrivi la un lucru bun.
cari să încălţăm copii săraci,
Cucuruz admirabil
Din Rapoltul-mic se srie, că la Suprasolviri au incurs dela Domnii
sfaturile părinteşti ale dlui protopres- George Milosevic 5 cor., Nic. Nestor
biter din Deva, G e o r g e R o m a n u l , 4 cor., Milosevic Artur şi Berger Mar- să află de vânzare la Ioan Martin în
s’a deschis o colectă printre credincioşii ezi câte 3 cor., Emmer Nandor, Roth Binţinţi precum şi în Orăştie. (Pentru
din comuna numită, în scopul cumpă Henrich, Balo Băla, Spilberger Jeno' şi Orăştie, a să întreba ia tipografia „Mi-
rării unei sfinte evangelii, pe sama bi Halle Jgn. câte 2 cor., dela Jos. Stu-- nerva“.)
sericii de acolo. Colecta a dat şi până pinianu, Friedenstein, Farkas, Haber Cucuruzul, cultivat în hotarul Bin-
acuma frumoase resultate. Tot la în Vilmoş, Caraba Amdrâs, L6'rinczi An- ţinţului e într’adevăr foarte bine reu
demnul dlui protopresbiter, vre-o câţiva dras, Zauzinger Jozef, Pataki Ioan şi şit, şi dă mult mai mult ca cucuruzul
nemulţumiţi s’au împăcat cu părintele Straus Oscar câte 1 cor., dela Victor nostru obicinuit!
lor sufletesc, astfel, că pacea şi buna Vlaiconi şi Moisă Ştefani câte 20 bani. 1. ferdelă (de 20 litri), cu 1 fl. 10 cr.
lor înţelegere ce să tulburaseră, e de Din tfinderea cocardelor au incurs 11
nou restabilită în comuna Rapoltul-mic. cor. 40, bani suma 44 cor 80 bani.
Pentru reuşita petrecerii, să aduce ‘
