Page 2 - Bunul_Econom_1901_11
P. 2
Pag- 2 _____ BUNUL ECONOM ________ ___________ Nr. 11
Spre ce se nisaiască meseriaşii noştri? nenorocul nostru : noi avem fundamentul va rămânea de tot în umbră, de nu s’a
şi rândul dintâi, .poporul, şi anume din avânta şi el să-’şi pue în rând mai după
— Disertaţie cetită în întâia serată lite
rară arangiată de meseriaşii români din Orăştie, la bun material zidit, dintr’un material din modă boltiţă sa. Peste zeci de ani din
4/17 Martie 1901. - care meşteri buni ar face minuni!, avem micile începuturi pot fi în sat prăvălii
şi rândul al treilea cu coperişul (inteli frumoase, cu ferestri mari, cu vitrine, şi
invitat sâ particip şi eu cu ceva ginţa), dar’ rândul de mijloc ne lipseşte dacă acum s’ar mai pune cineva se des
la întâia serată literară a meseriaşilor aproape de tot, abia ici-colea câte un chidă de nou o boltiţă, cum fusese
noştri în sara asta, am primit cu plăcere stâlp, câte-o columnă, care să lege in cea dintru început, oamenii satului cu
să o tac, şi cătrâ D-voastră, stimaţi me tre sine rândul de sus cu cel de jos : gustul azi mai desvoltat prin înfăţişarea
seriaşi, me adresez cu câteva idei asu ne lipseşte adecă treapta mijlocie a na celor 2 prăvălii mai mari, nu , vor mai
pra cărora cred că ar fi de folos să vă ţiunii: meseri aşi i , industriaşii şi co zice cu oare-care mulţumire: iaca şi aci
gândiţi stăruitor în firul activităţii D- mercianţii. Şi de aceea edificiul nostru o boltiţă, ci îşi vor bate joc de ea ca
voastre. , naţional e şubred, e clătinâtor. ne m ai f i i nd a s t a c e v a p o t r i v i t
î
Iar adresându-mâ D-voastre, şi vo -In mare privit acest lucru, el e trist cu c e r i n ţ e l e v r e m i i lor mai na
ind a vorbi ceva despre D-voastră şi de adevărat, dar’ scopul nostru aici, în i n t a t e şi a s t ăr i i n e g o ţ u l u i în
pentru D-voastră, voiu face întâi o mică această seară, fiind să vorbim ceva des s a t !
privire asupra stării meseriaşilor noştri pre noi şi pentru noi aci acasă în Orăş Tot aşa stăm, iubiţilor, şi cu me
în acest oraş, şi asupra însemnătăţii ce tie, lucrul ni-se schimbă înaintea ochilor, seriile... ~
să dă meseriilor peste tot la popoa şi-’l vedem în o lumină mai fericită, mai La început, până şi noi de aici nu
rele mari. mulţumitoare. aveam deloc meseriaşi sau abia de să
Precum industriei şi comerciului, Micul nostru palat naţional în Orăş mânţă, ne bucuram cu toţii dacă vedeam
ridicându-să ici-colea unu-doi, şi ne fă
aşa şi meseriilor, la popoarele cu puter tie, e relativ bine întemeiat, bine cres
leam cu ei, ca cei din sat cu boltiţă
nică desvoltare, .se dă o însemnătate cut în toate trei părţile sale. Avem aci
mare ! Să zice că fiecare naţiune, ca un un fundament, poporul, bine cimentat, din poveste.
întreg luată, e o clădire, un palat cu avem rândul de sus, inteliginţa, frumos Astăzi însă, mulţumită lui D-zeu,
trei rânduri Rândul de jos şi funda înmulţită şi avântată, dar’ avem ce alţii noi Românii din Orăştie am ajuns şi în
mentul, e p o p o r u l agricultor, pe care nu prea au, rândul mijlociu, breasla m e- această privinţă la acel punct, dela care
apasă şi greutatea sa şi a celorlalte rân ser iaşii o r, în puternică măsură des- privind treburile meseriaşilor noştri, pu
duri,— rândul al doilea, de mijloc, îl voltată! Nu numai, ci eu zic că avem tem să facem pretensiuni tot: mai mari
formează me s e r i a ş i i , industriaşii, ne deja de s t pi meseriaşi;pentru numărul şi să ne gândim la stări mai înalţe., A z i
guţătorii ; ear’ rândul al treilea şi cope- nostru şi oraşul nostru, şi acum grija nu t r e b u e să ne mai m u l ţ u m i m
rişul, aşa zişii i n t e l i g e n ţ i , adecă oa bărbaţilor luminaţi, cari se gândesc şi n u ma i cu aceea, că s p o r i m ca
menii de ştiinţă, luminaţi ai neamului. la înflorirea meseriilor noastre, trebue număr, ci trebue s i ne nisuim a a ri ta
Şi va fi această clădire măreaţă sau să aibă de scop nu mai mult î n m u l an de an o înflorire, o strflucire tot
simplă, puternică sau şubredă, dupâ-cum ţ i rea meseriaşilor cum va da D-zeu, m ai mare a singuraticilor râm i de me
naţiunea respectivă a avut noroc a-’şi căci această înmulţire Urmează acum serii şi apoi a breslei peste tot. Azi bu
duce la bunăstare poporul seu de rând, de sine, ci va fi: sâ îngrijească de aceea, curia noastră de mersul lucrurilor în
la înflorire meseriile şi industriile sale, că această breaslă preţioasă şi de nea statul meseriaşilor noştri numai atunci
şi la mari înălţimi inteliginţa sa. Sunt părată trebuinţă, s ă fie a j u t a t ă a să e de tot legitimă, când în locul cutâruia
naţiuni, cari privite prin această asemă r i d i c a din zi în zi, prin s i n g u măestru din lumea veche, pe care valul
nare, ni-se par ca un palat grandios, raticii sei membri, mai ales prin cei vremii îl duce din mijlocul nostru, v e
cu fundamente de granit, cu ziduri de mai tineri, şi în singuraticii sei râmi, dem r i d i c â n d u - s e a l t u l m u l t s u -
marmoră lucitoare, bogată, şi un cope- la s t r ă l u c i r e t o t mai mare, la p e r i o r a c e 1 u i a, isteţ şi luminat, care
riş de argint, de aur chiar, preserat pe s t i mă şi b u n ă p r e ţ u i r e t o t m a i să însemneze faţă de trecut un p a s
vârf cu petri nestemate, cu diamante mare, ca prin valoarea urcată a sin î n a i n t e pe calea strâlucîrei breslei!
ce-’şi trimit strălucirea lor până departe- guraticilor, se se urce valoarea ramului Aceasta trebue sâ fie ţinta nobilă
departe, — şi sunt naţiuni ce ne par cutare şi a î n t r e g ei bresl e. a d-voastre ca şi a noastră a tuturor.
ca nişte hurube de scânduri, cu stâlpi Dacă într’un sat în care n’a mai D-voastre, meserieşîi români din Orăştie,
de putregai, cu coperişe de pae nele fost »boltă« de când e el, un om simplu aţi aflat de bine, ca, neputând dobândi
gate, sâ pui odată umărul în ea şi s’o deschide ca azi o boltiţă în care abia încă întărirea statutelor D-v. ca socie
răstorni; — şi sunt apoi, fireşte, cele are nişte chibrite, lumini, aţă, cue, toată tate deosebită, sâ vă folosiţi de scutul
mai multe, pe linie între acestea două, marfa de luat odată în braţe, şi arun ce vi-’l ofere „ R e u n i u n e a E c o n o
pe la mijloc, mai mult ori mai puţin a- cată în un pult de masă, — la început mică". In cadrul acestei Reuniuni,
proape de naţiunea cea strălucitoare. oamenii satului vor fi mulţumiţi şi de d-voastră, ca secţie deosebită de cea a
Noi Românii, cercetaţi cu măsura atâta şi vor zice cu oare-care fală: a- agricultorilor, aveţi deplin îărgământ şi
asta, vom fi găsiţi pe linie cam pe la vem şi noi o »boltiţă« în sat. Dar’ dacă indepedenţă a vă urmări scopurile de
mijlocul cărării între cei din hurubâ şi îndemnat de acesţa, un altul deschide desvoltare culturală şi ca breaslă.
cei din mândrul palat. Dar’ despre noi ca mâne o boltiţă mai de dai Doamne, Una dintre ţintele de frunte ale
Românii se zice, — şi nu fără dreptate, cu dulapuri, cu mărfuri mai multe şi lucrării D-voastre întru această desvol
că noi suntem un palat ştirbit rău de mai bune, atunci cel cu »puticuţa« lui tare, ar fi de dorit sâ fie aceea, de a
