Page 3 - Bunul_Econom_1901_11

Nr. 11 BUNUL ECONOM Pag. 3

lucra cu toate mijloacele şt în toate I repede şi vitele le mânca cu mare poftă, cute au probat aceasta îndeajuns. Sunt
chipurile, ca să ajungeţi a vă putea făli îngrăşindu-se şi întârindu-se. Ei ’şi-au locuri, unde trifoiul piere din pricina
ca mâne cu. o stare de înflorire a me­ zis: »să adunăm seminţe dela soiurile mai secetei, lucerna însă învinge mai cu
seriilor române în Orăştie, cum n’au de frunte şi se le sămănăm deosebi», înlesnire nevoile căldurii şi secetei. Nu
fost nici odinioară, şi care dacă nu mai şi aşa au făcut; ear’ încercările repeţite e prea simţitoare nici de frig. Se poate
presus, dar’ să stee cel puţin pe treaptă au dovedit, că pe bună cale au apucat. zice că ea supoartă deopotrivă căldura
de o potrivă cu meseriile celorlalte Deci au urmat a face aşa tot mai mulţi ca şi frigul.
naţiuni conlocuitoare. şi în măsură tot mai mare. Azi se sa- Sămănată în pământ bun şi bine
In scopul acesta secţiunea d-v. mănă câmpuri întregi CU iarburi întocmai lucrat, lucerna aduce folos 7— 10 ani,
industrială' va putea câştiga însăşi mij­ ca şi cu lucernă şi trifoiu, cari, în cele în locuri cu pătura roditoare, foarte
loace, va putea cere ajutoare, ca pe din urmă, şi ele nu sunt altceva decât adâncă, şi mai mulţi ani. In pământ
cutare tinăr care dovedeşte isteţime în ierburi. slab şi puţin adânc abia trăeşte 3 ani.
meseria sa, să-’I ajute a sta, după sfîr- Acum ză zicem câteva vorbe des­ In astfel de locuri însă nu e de-a o
şitul învăţăturii, ba după câţiva ani de pre iarba italiană Această iarbă cruste sămăna. L
calfă, să m e a r g ă n un a t e l i e r de toarte repede, aşa că îri anul întâi se Lucerna se desvoaltă repede; ea
î
î n t â i u l r ang în o r a ş e mari, ca poate cosi de 6 până în 8 ori, ear’ în se coseşte primăvara mai de timpuriu
întorcendu-se de acolo şi aşezându-să locurile, ce se pot iriga (uda), şi sunt ca alte plante de nutreţ; chiar şi de­
ca mâne în mijlocul d-voastre, el prin bune dela fire şi bine gunoite, ea a dat cât trifoiul se coseşte mai de grabă cu
lucrul seu superior, să vă aducă stră­ şi 12 cosituri la an. ’ vr’o 2 săptămâni. Nutreţul de lucernă
lucire breslei, onoare d-voastre şi nouă In Italia se cultivă câmpuri întregi este preţios atât pentru vară cât şi
tuturor! Cei-ce în direcţia aceasta vă cu ea. De asemenea se cultivă în An­ pentru iarnă ^ ' ■ ■ ■ '
îndrumă şi vă ajutură, aceia vă sunt glia, Germania şi alte ţări. Pe urma lucernei pământul rămâne
adevăraţi binevoitori. Unde îi prieşte trifoiului roşu, is- foarte bun, astfel că se poate sămăna
Aceasta îmi închipui eu că ar fi chiar şi grâu. Singura temere, ce ara
buteşte şi iarba italiană. Mai mult su­
una din ţintele pe care secţiunea d-voas- fere de secetă. putea-o avea, ar fi, că jn anumite îm-
tre industrială ar trebui să o aibă me­ pregiurări grâul cade, cu deosebire
Se samenă toamna sau primăvara;
reu în vedere şi să o urmărească din unde pământul e roditor şi gras. Mai
de obicei u sub o altă plantă, ca şi tri­
răsputeri, atât prin ajutorare de tineri sigur isbutesc în urma lucernei : plan­
foiul. Primăvara se’ samănă în Mârtie şi
buni la studii superioare de meserie, tei^ de săpat şi rapiţa.
April, ear’ toamna în Septemvrie. La
cât şi prin încercări de a vă lumina îm­ Trebue bine se ne însemnăm, că
un jugăr sunt de ţrebuinţă 28— 34 chi-
prumutat, uhul dăla altul, cu priîegiurî pe locul unde a fost mai înainte lu­
logratni sămânţă.
ca cel de azi, prin disertaţii specialiste cernă, până după trecerea unui timp
Dacă trifoiul roşu îl sămănăm nu­
în astfel de serate literare. de 6— 10 ani, nici la o întâmplare nu
mai pentru un an singur, este foarte po­
Dee D-zeu, iubiţi meseriaşi, Ca în­ se poate sămăna ear’ lucernă.
trivit a se sămăna cu iarba italiană.
ceputul ce azi îl faceţi în privinţa asta,
să fie în cias cu noroc, şi paşi buni Nu mai lungim vorba. Ştim, că mult Romul Simu
tot n’ar ajuta. Credem totuşi a le servi
de înălţare şi strălucire să puteţi face
cu un sfat bun plugarilor noştri, dacă,
prin atingerea împreună, în secţia d-v. P O M Ă R I T
industrială şi în seratele literare ce în vederea folosului mare ce pot se aibă
inauguraţi. ' dela această plantă, le zicem se facă , Pildă pentru înaintarea pomăritului.
Ioan M oţa barem încercări. Anume, ar fi de dorit Credem a fi de folos se împăr­
ca: câţi mai mulţi plugari să cumpere
tăşim cetitorilor „Bunului Econom" sfa­
câte un pumn de sămânţă din această turile şi lucrările, ce în timpul din urmă
A gricultura iarbă, cum şi din alte soiuri alese, ca
s’au pornit la fraţii noştri din Româ­
trifoiul, lucerna, ş. a., încercând se vadă
Iarba italiană. nia, anume în câteva locuri, cari sigur
cum isbutesc în straturi deosebite făcute ne pot servi şi nouă drept puncte de
In zilele trecute am văzut mai în în grădină sau în câmp. ,
toate gazetele româneşti îmbiindu-se de mânecare în foarte multe privinţe, între
Cu chipul acesta ar putea ajunge altele, şi pentru înaintarea pomăritului.
vânzare fel şi fel de seminţe : de trifoiu,
în scurt timp se ştie cu siguritate, care
lucernă, iarbă franceză, iarbă italiană, De ce adecă e vorba ?
soiu unde şi cum isbuteşte. Când ar
napi, legumi, cucuruz, bostani ş. a. »Ce România a dăruit pentru regele
fi apoi se samene locuri întregi, n’ar
or mai fi şi ierburile alea?« se vor în­ seu mai multe moşii mari, înzestrate cu
mai păşi cu inima îndoită, căci ar
treba cetitorii. Să mai cumperi şi se­ locuri de arat, livezi, păşuni, păduri,
şti din păţania proprie (a sa), că tre-
minţe de ierburi, când iarba creşte pe vii, etc. Pe aceste moşii, aşezate în
bue se isbutească.
toate rozoarele ? deosebite părţi ale ţării, se află şi anu­
Iată ce! In unele ţări oamenii au mite comune. Moşiile aceste se numesc
început a alege ierburile de soiu mai Valoarea lucernei în economie. „ D o me n i u l C o r o a n e i“.
bun din cele de soiu mai prost. Anume Lucerna este una din plantele Administrator, adecă cârmuitor,
ei au-văzut că în livezi cresc, ca şi la cele mai preţioase de nutreţ. Isbuteşte purtător de grije a tuturor moşiilor
noi, mulţime de soiuri de iarbă. Au vă­ în ţările de miază-zi, între cari se poate acestora este pus domnul Ioan Kalin-
zut mai departe, că unele soiuri cresc număra şi ţeara noastră. încercările fă- ' deru, unul din bărbaţii fruntaşi ai Ro-