Page 4 - Bunul_Econom_1901_11
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM . _______;■ ; - Nţ. li
mâniei, om cu mare tragere de inimă căci ţăranul nostru trebue se fie povă creştere, împreunarea se amână până
pentru înaintarea poporului. La dorinţa ţuit şi îndemnat la tot ce este bun şi ia 2 sau 3 ani.
regelui, dl Kalinderu s’a pus se orga- folositor pentru bunăstarea sa. Surceii tăiaţi din pomii nobili tre
niseze numitele moşii astfel, ca ele nu „De aceea, acum când stăm la bue să fie de un an. Pentru primăvara
numai se aducă cel mai mare venit, ci . pragul primăverii, mă îndreptez cătră de faţă sunt buni surceii crescuţi în
se devină cu timp tot atâtea puncte D-voastră, domnule agent, ca înşivă se vara trecută. Surcelul nobil se taie în
luminoase, din cari se se răspândească faceţi începutul, şi se vă puneţi şi pe mai multe părţi, lăsând fiecărei din
raze binefăcătoare în toate părţile. lângă învăţători, ca împreună se în aceste câte 2—4 muguri (ochi). Partea
Spre acest sfîrşit se poartă de demnaţi cu tot înadinsul pe locuitori din mijloc a surcelului este cea mai
grije ca şcoalele de pe domeniile co în a-’şi agonisi şi pune în ograda lor, potrivită. Surceii de altoit se mâi poţi
roanei să devină şcoale de model (de câţiva pomi, ca: nuci, meri, peri, cireşi tăia şi acum; cei tăiaţi însă în Ianua
pildă), grădinile, agrii, livezile, pădurile vişini, caişi, înveţându-i cum se-’i pună rie sau Februarie şi bine păstraţi se
ş. a. se lucră în mod raţional, se în şi îngrijească. In afară de şcoală, acesta prind mai cu înlesnire.
tocmesc grajduri , după toate regulele este binele cel mai mare ce învăţătorii împreunarea se face la sfîrşitul lui
de clădire, se prăsesc soiuri alese de îl pot face locuitorilor în mijlocul că Martie sau la începutul lui Aprilie.
vite şi alte animale domestice, se în rora trăcsc... Trunchiurile pomişorilor de îm
fiinţează stopării, se stărue cu vorba şi „Administraţia noastră a înfiinţat preunat trebue să fie chiar aşa de
fapta pentru cultura vermilor de mătuşă, deja pepiniera (şcoala) de pomi roditori groase ca surceii nobili, pentru-că e
pentru deprinderea lucrului de mână din care se se împartă gratis (în cinste) neapărat de lipsă, ca tăieturile acestora"
în şcoală, pentru înaintarea meseriilor, pe la locuitori şi doresc a mai înfiinţa să se potrivească întocmai. Pomişorii
cu un cuvânt sunt acolo porniri vred asemenea pepiniere;... ear’ pomii cres aceştia se împreună la 15 cm. dela
nice de toată luarea aminte. cuţi în aceste pepiniere se vor da gra pământ. Impreunându-se pomii ceva
După aceste desluşiri dăm în cele tis la locuitori, la umplerea grădinilor mai vârstnici, se aleg ramuri de 1—2
următoare, unele părţi din scrisoarea, alipite pe lângă casele tuturor slujba ani, cari sunt a se împreuna Ia 15 cm.,
ce domnul Kalinderu a adresat agenţilor şilor noştri, la plantarea prin curţile şi socotiţi dela nodul cel din urmă. Tăe-
(chivernisitorilor) singuratecelor moşii grădinile şcoalelor şi bisericilor şi la tura se face de-a costişul şi netedă, lungă
pentru înaintarea pomăritului p e, Do plantarea drumurilor de pe moşii, cum de 2-66—3'5 cm. ; şi întocmai trebue să
meniile Coroanei. şi a tuturor celorlalte drumuri... Pe se facă şi tăietura surcelului nobil, ca
„Intre ocupaţiunile de căpetenie lângă pepinierele noastre, fiecare şcoală să se potrivească întocmai, coaje la
ale ţăranului nostru ar trebui să fie şi ar trebui se aibă o mică grădină de coaje, cu tăietura trunchiului sau rarnu-
pomăritul sau cultura pomilor roditori, pomi roditori, grădini înfiinţate deja pe rei de altoit.
care c strîns legată de gospodăria fie lângă mai multe şcoale zidite de noi, Potrivindu-se tocmai pe tocmai
căruia. Cu părere de rău trebue să- în care şcolarii se deprind dela început amândouă tăieturile, se aşează la olaltâ,
recunoaştem, că în această privinţă cu cultura lor. Sămânţa o poate ago se strîng bine cu o mână, ear’ cu ceea-
ţăranul nostru, mai cu samă dela câmp, nisi învăţătorul dela însăşi şcolarii, pu- laltă se leagă cu legături Raffia, anume
este foarte înapoiat. Afară de locuitorii nendu-le îndatorire ca toamna fiecare pentru altoit, foarte spornice şi prac
dela podgorii, cari se îndeletnicesc cu şcolar se-’i aducă sâmburi de mere, tice, sau şi cu alte fâşii,' s. p. de câ
cultura pomilor rodirori, cei dela câmp pere, prune, cireşe, ş. a., ear’ în schimb nepă, ş. a Peste legătură se unge cu
nici nu ştiu să aprecieze însemnătatea se le dec câteva caiete, peniţe, creioane, ceară de altoit, ca să nu rămână tăie
ce are un pom roditor în curtea şi ş. a, astfel că în fiecare un,va avea tura descoperită. Acum se aplică şi ..o
ograda sa. Prin ogrăzile locuitorilor sămânţa trebuincioasă, căci şcolarii când legătură de sdreanţă, ca şi mai bine se
câmpeni, nu se văd decât câţiva acaţi, părinţii lor le aduc poamă, fie dela fie scutită rana pomişorului. Tăietura
ear’ încolo un câmp de bălării (burueni), târguri, fie de ori-unde, s’ar întrece a din vîrful surcelului altoit încă se unge
prin cari, se adăpostesc broaştele, şerpii aduna sâmburi mai mulţi spre a-’i da cu ceară de altoit. Mai târziu, dupâ-ce
şi tot felul de gândaci. învăţătorului lor“. altoirea a isbutit, legătura se desface
„Poamele sunt, fără îndoială, un şi se aplică alta mai slobodă.
isvor însemnat de câştig, ca şi ori-care
alt produs agricol şi nu este curte, Altoirea prin împreunear a pomilor.
Facerea gropilor de sădit pomii.
grădină sau colţ de grădină, în care , Poame aevea bune şi de preţ pro
nu ar încăpea şi câţiva pomi roditori, duc numai pomii altoiţi. Altoirea de Am spus cu alt prilej, că în pă
cari pe lângă că îndestulează casa cu obiceiu se face primăvara, şi e de mai mânturile calde, uscăcioase şi adăpostite
poamele lor, dar’ sunt şi podoaba unei multe feluri. Intre metodele cele mai pomii, fie ei pădureţi sau altoi, se vor
gospodării îngrijite. uşoare şi mai bune se numără aşa nu sădi întotdeauna de cu toamnă. Stră
„Chemarea de căpetenie în această mita altoire prin împreunare. Prin mo mutarea se începe încă în Octomvrie.
*
privinţă, pe lângă a D-voastre este a dul acesta de altoire trunchiul se va-
învăţătorilor din comune. . învăţătorul temă foarte puţin şi se vindecă bine şi Locul, unde pomii plantaţi au să
este luminătorul poporului şi ca atare de grabă. Prin împreunare se altoesc rămână, trebue să întrunească anumite
are datoria sfântă de a promova cul pomişorii de un an, cari au grosimea cerinţe: să fie scutit de vânturile de
tura şi buna stare a poporului, atât unei ceruse sau unei pene de gâscă. cătră meazâ-noapte, şi peste tot să fie
prin şcoală, cât şi afară din şcoală, Numai la pomişorii rămaşi îndărăt în adăpostit din partea de unde vin vân-
