Page 5 - Bunul_Econom_1901_11

Nr. 11 ' BUNUL ECONOM
' _______Pag- 5
turile. încât pentru însuşirea pământu­ Ce se întâmplă cu stupii lipsiţi de din dărătul ferestrei şi uşa, şi cu chi"
lui, este neapărat de lipsă ca acesta se miere? pul acesta stupul e mântuit. In coş­
fie afund, cald şi bun, îndeosebi perii Cei-ce au avut de tot puţină niţele obicinuite fagurul se aşează seara
au trebuinţă de un astfel de pământ, miere din toamnă es şi ei adesea în pe un tăer (farfurie) sub coşniţă şi
pe când merii suportează şi ceva mai primăvară; dar’, cum se zice, «numai albinele cară din el mierea peste
multă umezeală. ^ cu sufletu în oase«. Isprâvindu-şi mie­ ttoapte în căsuliile fagurilor. Căsuliile
Locul de plantat se fie liber. rea în Martie ori Aprilie şi urmând fagurului sunt a se descoperi.
Plantarea ce s’ar face sub coroana timp nepriincios, cum nu arareori se Dacă n’am avea miere în faguri,
pomilor, mai bătrâni sau în desimea întâmplă, şi cu chipul acesta neputând îi putem da stupului şi miere scursă.
altor plantaţiuni, fie pomi, tufe, flori eşi pe afară cu săptămânile, aceşti Aceasta trebue feartâ cu puţină apă
sau legumi, nu e priincioasă. stupi, neajutându-’i cu miere, trebue să şi, dupâ-ce s’a răcorit de putem ţinea
Dacă toate cele numite mai sus piară. degetul în ea, o vărsăm într’un tăer,
nu ar lipsi, dar’ plantarea s’ar face Stupii, cari au miere, dar’ nu prea ear’ ca albinele să nu se înece punem
fără a lua în socotinţă facerea gropii, multă, de obiceiu sunt cu cruţare şi deasupra bucăţele de paie despicate
în care pomul e de a se aşeza pentru se prăsesc numai pe încetul, aşa că sau aschiţe. In coşniţele cu fagurii
întreagă vieaţă, totul ar fi zadarnic. roitul se întâmplă numai într’un târziu, numai până la jumătate se pune sub
pe la Sf.-Fetru. Roiri de aceste târzii tăier o cărămidă puţin încălzită, ca
Gătirea. gropilor pentru pomi e de
nu sunt de nici un folos; -din contră hrana să fie mai aproape de albine şi
mare însemnătate. Ele sunt de a se
face cât mai de timpuriu. Lărgimea sunt. păgubitoare. Stupul cel bătrân n’a căldura să le îndemne la căratul
adunat miere pentru iarnă, din pricina niierei.
lor trebue să fie de cel puţin 1 metru
ca pe timpul roirii stupii abia răsbesc Hrana se dă numai seara şi tăie­
şi tot atâta şi afunzimea. Dând de apă,
cu adunarea mierii pentru creşterea rul trebue dimineaţa scos din coşniţă
groapa poate fi şi mai puţin afundă,
puilor şi trântorilor. şi pus la adăpost, ca să nu se dee
dar’ mult mai largă. De obiceiu gropile
mai spaţioase (mai mari) se fac unde Impuţinându se acuma florile, albi­ albinelor prilej de-a deveni răpitoare,
pământul e mai rău, mai mici unde nele nu mai au dă unde aduna miere, Totodată trebue să purtăm de . grijă,
pământul e mai bun. şi aşa aceşti stupi mai totdeauna rămân nu cumva, umblând cu miere, să ră­
cu puţină miere, adecă stupi slabi, ade­ mână picuri pe lângă coşniţă, ceea-ce
Pământul scos din faţa gropii se
sea ameninţaţi să peară de foame peste de asemenea dă prilej albinelor a de­
pune deoparte, cel de pe la mijloc se
iarnă. De altă parte: roiul de pe la veni răpitoare şi cu chipul acesta stu­
pune de altă parte şi cel din fund
Sf.-Petru, fie el cât de bun, numai rar pii mai puternici a nimici pe cei mai
earăşi deosebit. Pentru îmbunătăţirea
de tot poate să-’şi zidească fagurii tre- nevoeşi. (Va urma.)
pământului în gropile'de pomi e bine
buincioşi, se crească pui şi să adune
să se pună compost. Un fel de gunoiu
mierea trebuincioasă. Aceşti roi târzii
gătit anume. In lipsa acestuia, pămân­
nu sunt nici de traiu şi, ucizându-’i, nu Ş t i r i d e t o t f e l u l
tul scos din groapă se amestecă cât
dau nici omului folos.
mai bine, dar’, se reţine din cel mai i
bun, adecă dela faţa pământului, pen­ Punând acum faţă în faţă folosul Fiind chiar zilele aşezării altoilor
tru acoperirea rădăcinilor. stupilor, cari au din destul miere peste şi a îngrijirii cu zor a pomilor, am
iarnă, şi îndeosebi în Martie şi Aprilie, dat în numărul de faţă mai mult loc
cu pagubele legate de stupii lipsiţi de pomărdtului. Bunii noştri cetitori facă
S t u p ă r i t miere în acest timp, urmează neapărat întocmai şi în bine le va eşi lucrarea.
să ne întoarcem privirile spre ceşti
Folosul hrănirii stupilor în timpul primăverii.
din urmă, ajutându-’i. Meseriaşii români din Orăs-
J
9
Sunt stupi bogaţi în miere, cari tie au avut Dumineca trecută sara, în-
n’au trebuinţă a fi hrăniţi în timpul tâia serată literară în anul acesta. Du­
primăverii. Dacă aceşti stupi au şi o Hrănirea stupilor primăvara. rere, au participat prea puţini chiar
matcă tineră, ei de obiceiu roiesc în Atât stupii din coşniţele mobile dintre meseriaşi şi şi din inteliginţă. Au
luna lui Maiu sau la începutul lui Iu­ cât şi din cele obicinuite trebue cer­ fost de faţă abia vre-o 40 persoane.
nie, astfel că şi roiul al doilea şi al cetaţi. Cei din urmă se cunosc, că au Dar’ ca început e destul. Să sperăm
treilea îi dau destul de timpuriu. sau nu au miere, chiar şi numai prin altădată mai mult.
Pentru-ce? ridicarea coşniţei, care, fiind de tot Serata a deschis’o dl C. Baicu,
Pentru-că având miere cu belşug uşoară, ne dovedeşte lipsa de miere. prin o vorbire potrivită, îmbărbătând pe
în coşniţă, matca începe a oua de tim­ Stupii din coşniţele mobile trebue meseriaşi a să strînge tot mai mult la

puriu, prin Faur, şi ouă mereu, fără cercetaţi, scoţând fagurii şi încredin- olaltă şi a da semne de viaţă şi nisuind
întrerupere, fiindcă este cu ce să se ţându-ne astfel, că este sau nu miere. spre înflorire.
hrănească şi crească puii. Cu chipul Dacă avem miere de reservă în faguri, Au urmat declamările d-soarelor si
i i j
acesta, încă în Maiu, coşniţă geme de hrănirea stupilor din coşniţele mobile domnilor: poesii şi anecdote, sentimen­
albine şi pui, matcele tinere se prăsesc e numai o jucărie; punem în rîndul tale şi de haz, şi cu plăcere însemnăm,
şi ele de timpuriu, asemenea şi trân­ de sub poliţa coşniţei un fagur, doi cu că, ca început, toţi declamatorii s’au
torii, astfel că roirea poate urma în miere în locul altor goli, pe cari îi achitat în chip brav de rolele lor.
ori-care zi. scoatem, şi aşezăm fereastra, umblătura