Page 1 - Bunul_Econom_1901_12
P. 1
• O R G A N U L I N S E R ŢI U N I :
A B O N A M E N T E :
„R eu niu n ii e co n o m ic e în O ră ştie“ se socotesc după tarifă, cj p r e ţ u r i mo d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumet ite an 2 cor. (1 fi.)
Rentu R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte. .
toi tot în preţ aşa scăzut, şi atâta de poată trimite şi aici cât de multe, căci
Dela Reuniune. multe, după câţi membri să vor fi în pomăritul e un ram economic din cele
ştiinţat că doresc să aibă. Şi atunci mai bănoase şi mai rentabile azi.
vom trimite cu trenul şi celor înde Siărue apoi asupra foloaselor ma
Pentru membri din depărtare. părtaţi. şinilor agricole în economie, maşini
Mai mulţi membri din depărtare care în această comună în care mulţi
(Abrud, Bucium, de prin Zarand, Vin- Prelegere economică în Beriiu. economi stau destul de bine, ar putea
gard, de pe la Haţeg, Batiz, Dobra şi fi introduse cu atât mai nşor, că să
Duminecă în 11 24 Martie trimişii
din alte părţi), ne-au fost trimis taxa află oameni cu prindere cari să se pună
Reuniunii noastre economice au ţinut
de membri la Reuniune cu rugarea se 5— 6 laolaltă ori să.formeze o tovără
o nouă prelegere economică în comuna
le expedăm şi lor anumiţi numeri de şie şi să-şi procure maşini. Azi nu e
Beriiu. Erau de faţă din partea comite
alfoi. în comună nici o maşină de sămănat,
tului Reuniunii membrii N. Andr ei ,
Hotărîrea noastră era se o şi fa nici o grapă de lanţ, nici un ghilău de
Daniil D a v i d, cassarul V. O r b o n a ş
cem aceasta, anume rugând pe cei dela fenaţe. Arată de ce folos sunt aceste
şi secretarul I. Moţa.
Geoagiu ca ei se trimită de-adreptul maşini şi stărue pentru introducerea
Preotul local I. T r i f o n vestise
de-acolo la membrii noştri din depăr lor, pentru gruparea fânaţelor şi obli-
poporul în biserică şi acum, la orele
tări, altoi câte vom spune şi pe adre rea lor cu ghilăul.
2 d. a. la signalul dat, poporul s’a
sele ce vom spune. Cererea asta însă Mai mulţi economi s’au declarat
adunat pentru prelegere în biserică.
nu ne-a fost împlinită, pentru-că ni-s’a îndată gata a să face membri ai Reu
Erau de faţă peste *100 de bărbaţi
zis că ei nu pot trimite altoile decât niunii Economice, a cărei folos încep
economi, dl notar Dumitru,. învăţăto
pe adresele primite dela ministru şi a-1 înţelege tot mai mult în toate
rul, etc.
cum noi acolo am cerut numai pe părţile.
Dl Da ni i l Da vid a deschis adu
adresa Reuniunii, ei numai la această Dl preot Trifon a mulţumit apoi
narea prin o vorbire potrivită, arătând
adresă pot da toate altoile. trimişilor Reuniunii pentru eşirea în
poporului dorinţa dezinteresată ce căr
Ar fi rămas ca noi înşine se fa turarii noştri o poartă de soartea po comună şi doreşte ca seminţele bune
cem pachetele şi se le expedăm. Dar’ porului, dorul ce-1 au de a-1 sprigini de învăţătură şi îndemnurile prea folo
noi aici n’am avut nici timpul nici sitoare ce s’au dat, să prindă în inima
să se ridice şi el tot mai mult în ale
mijloacele de lipsă, căci pentru o bună poporului, ca conducătorii Reuniunii
sale, şi cum în scopul acesta acei căr
pachetare a altoilor ca se nu-’şi peardă Economice să aibă cât mai curând bu-
turari si învăţaţi înfiinţează fel si ♦
f
)
>
> >
puterea de a se prinde şi să nu se fel de aşezăminte spre binele tutu curia a vedea că alergarea lor prin co
rupă, trebuesc pachetate cu grije, în rora, si un atare aşezământ e si Reu- mune şi propoveduirea lor, nu e gla
trestie, pae, muşchiu verde (pentru ră sul celui-ce strigă în pustie, ci glasul
niunea Economică din Orăştie de cu
dăcini), nueluşe, etc. învăţătorilor ascultaţi şi urmaţi de po
rând înfiinţată, care îsi trimite oamenii
A rămas deci ca de astă dată să prin comune ca să îndemne poporul rul lor.
împărţim altoile numai între membrii nostru la porniri nouă în economia sa.
noştri din loc şi din cele 16 comune Dă apoi cuvânt prelegătorului insinuat.
învecinate, cari au venit înşişi şi le-au Dl Ioan Moţa îşi desvoaltă apoi, Români înspre America.
luat îndată.
timp de 1 oră, prelegerea sa, stăruind
M e m b r i l o r din d e p ă r t ă r i întâi a face bine cunoscută şi bine în Până acum abia de icî-colea pleca
î n s ă le p u n e m în v e d e r e un lu ţeleasă Reuniunea Economică şi în şi câte un Român la America. Lucru
c r u: D eja pentru toamnă noi vom această comună, unde se pare că prea rile însă au început a lua o faţă, care
fa c e paşii de lipsă se căpătăm un nou puţin să ştie de ea, căci' când cu îm ne umple de griji şi de nespusă întris
rîn d de altoi, şi pe atunci vom regula părţirea altoilor în săptămâna premer tare. In 18 a lunei Martie a. c. au ple
lucrul şi cu pachetar ca la Geoagiu, şi gătoare, la Beriiu n’am avut cui da al cat spre America 5 Nuceţeni (Nucetul
vom putea se trimitem atunci şi mem toi. Arată câştigul ce-1 au membrii e comună curat românească nu de
brilor noştri din depărtări, partea lor Reuniunii îndoit şi întreit dela Reu parte de Sibiiu). împreună cu Nuce-
de altoi. niune, pentru mica taxă ce plătesc, şi ţenii au mai plecat 26 locuitori din co
Prin Maiu-Iunie anul curent vom doreşte ca la toamna, când nădăjdueşte munele vecine. Alţi 39 Nuceţeni îşi
înainta rugarea nouă, şi vom cere al că se vor împărţi de nou altoi, să aşteaptă paşapoartele dela minister şi
