Page 11 - Bunul_Econom_1901_12
P. 11
Nr. 12. SPICUIRI LITERARE Pag. 3.
«Insă, copii, eu am fost spargă dulapul. Soldaţii aduseră
„ă | 9 €) f % §*\
amăgit. Am căzut tot mai afund un ciocan. Cel dintâiu dintre fii
şi mai afund, unde au ajuns mulţi, se grăbi ca să lovească în mobilă,
înainte şi după mine! Am fost dar’ celalalt strigă : «Nu! eu nici
M’am tot mutat din loc în loc,
dedat la beutură din partea prie odată nu voiu putea sparge lu
Doar’-daar’ mi-o fi mai bine,
tinilor fără judecată; şi ce a ur Dar’ nicâiri n’âvui noroc, crul părintelui meu. Voesc mai
mat? Am beut din ce în ce mai Şi ear' să plec îmi vine. bine ca fratele meu să ia moş
mult. Intr’o sară am beut neobi tenirea!»
cinuit de mult, când Franc Ben- Tu eşti fiul neguţătorului,
E scris. Voiu merge-aşa mereu,
wary întră la mine. Eu nu Tam zise atunci Solomon: Tu ai arătat
Destinul cum m’o duce;
cunoscut, până-ce nu m ’a prins respect şi iubire cătră tatăl tău!
Muta-m’ar sfântul Dumnezeu
de braţ. Tu să iei moştenirea!
Mai iute, sub o cruce.
«Ben», zise el, « vină. Fă-’mi
voia, vină».
Dar’ nu. E ear’ un vis ce’mi tac
«El mă luă de braţ şi mă
Când-va tot mă desgroapă,
duse afară, în aerul răcoros al
Căci dat e bietului sărac : Iubiri moarte.
nopţii. Când mi-a vorbit, vocea
Să-’l mute şi din groapă.
lui era rugătoare şi tristă.
Radu D. Rosetti. Sully Prudhomme.
*Ben, pentru mamă ta, pen
jGMCă poartă gându ’n lumi apuse,
tru prietenia , noastră, să nu mai
Pe raza sfintei amintiri,
bei nici-odată, dar’ nîci-odată!
ÎNŢELEPCIUNEA Şi mă cobor tăcut cu mintea
Noapte bună, scumpul meu prie
tin!» LUI SOLOMON In cripta stinselor iubiri.
«Eu am mers la locuinţa
Pe noi ne ’mbătrâneşte vremea,
mea, cu capul zăpăcit şi cu inima
wJ|egeîe Solomon. zice fabula, Dar’ pururi tinere ’nfloresc
Impovorată. Ştiam, că Franc ar
fu întrebat într’o zi de judecă In noi iubiri din tinereţe;
fi trebuit să mă scoată din sluşbă;
torii din Damas într’un proces Ne dor blajin, ne ispitesc.
însă el era prea mărinimos (ier
foarte încurcat
tător) şi avea multă Încredere în
mine, ca aceasta să o facă chiar Doi oameni se ţineau drept Ridic pleoapele pe ochii
acum». fii ai unui bogat neguţător care închişi ai morţilor: sunt reci
murise, şi cereau amândoi moş Privirile, — dar’ ceaţa vremei
‘ Când m’am trezit în dimi
tenirea. Ei fuseseră crescuţi de N’a stîns lumina lor pe veci :
neaţa următoare, am simţit din
cătră neguţător, care părea că-’i
nou o sete straşnică după veni
iubeşte deopotrivă. Dar’ el spunea Mai simt puterea lor; mă cheamă
noasa beutură. Am aflat în bu
totdeauna că numai unul din ei In mreaja anilor trecuţi;
zunarul meu o sticlă, care era
era fiul lui, dar’ să împotrivea cu M’atrage par’c’o blândă jale
plină cu rachiu, ce-’l cumpărasem
încăpăţinare să spună c a r e era Şi ne privim necunoscuţi.
în sara trecută. Eu eram pe calea
fiul? La moartea sa judecătorii
cătră prăpastie, şi nu mă puteam Eu m’am schimbat la trup şi suflet:
împotrivi ispitei: n u m a i o d a t ă din Damas cu toată înţelepciunea
lor, nu putură afla care era ade Li-i frică lor ca nu cumva
să mai beau! Şeful plecase des
văratul fiu şi se duseră cu acest Să rîd după atâta vreme
de dimineaţă cu trenul accelerat
curios proces la regele Solomon. Eu singur de iubirea mea.
(iute) pe linie pentru a pune la
Acesta rîndui ca să vie cei doi
cale unele reparaturi, ce trebuiau Iar’ eu mă tem, — şi-’mi este milă
făcute îngrabă sub priveghierea sa fii şi să aducă dulapul (castănul)
cel frumos cu rămăşiţele negu îndemnul inimei s’ascult
Trad. de: R . S. Şi sâ-’i trezesc cu sărutarea-mi—
ţătorului.
Când cel doi fii fură dinain ...Au suferit atât de mulţi
tea lui, el zise că aceia va moş Trad. de A. Steuerman.
teni averea care cu un ciocan va
