Page 4 - Bunul_Econom_1901_12
P. 4
Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 12
apa pe desupra, din sticle făcute anume. ar putea susţinea un nuraer înzecit mai Nu se poate tăgădui, că mulţi
Alţii cufundă un fagur într’un vas cu mare de meseriaşi români; presupunend meseriaşi de ai noştri nu s’au desă-
apă şi-l pun la îndemâna albinelor în că ni-am îndestula trebuinţele numai verşi t în meseria lor, ci au rămas
coşniţă. Alţii pun o sponghie muiată în dela ai noştri, şi că meseriaşii noştri aproape nunăai cârpaci. Şi pe lângă
apă. Apa din aceste se schimbă cât de asemenea şi-ar trage marfa şi toate cea mai mare bunăvoinţă, nu poţi spri
mai des, pentru-că, clocindu-se, nu le lucrurile trebuincioase numai dela plu jini pe un meşter-strică, fie el chiar de
face bine. garii, meseriaşii şi neguţătorii români, neamul tău, când e vorba să-’ţi faci lu
De mare folos pentru albine este astfel mergând mână în mână şi ajutân- cruri bune şi trainice, cariei nu ţi-le-ar
se aibă la îndemână, neîntrerupt pe du-ne împrumutat. putea face. Răul e rău, şi nu-’l primeşti
timpul când sboară, un vas cu apă nici dela fratele teu. Rău cu hani nime
Puţină socoteală e de lipsă. Nu
proaspetă şi pe deasupra muschiu ca nu umblă să-’şi cumpere. ' Aşa e şi
merul Românilor din Ardeal şi Un
ele să nu se înece. ' “ atunci când cutare meseriaş nu se
garia este de aproape 3 milioane.
ţine de cuvent şi te tot amână de pe
Dacă am socoti în sumă rotundă, că
o zi pe alta. Astfel de meseriaş îşi
am avea sate tot de câte o miie de
M e s e r i i perde încrederea muşteriilor şi dejaba
locuitori, cele 3 milioane de Români
se plânge, că nu e sprijinit. Dar’ câţi
ar da 3000 de sate cu câte 1000 de
Sunt îndestul de sprijiniţi meseriaşii noştri? meseriaşi români, din lipsa de o creş
locuitori In fie care din aceste sate ar
Meseriaşii noştri, aproape toţi dea- putea trăi câte un cîsmar, cojocar, ro tere mai bună, nu ştiu să atragă pu
rîndul, se plâng că nu sunt îndestul de tar, fe rar, bărdas, mesar şi alte soiuri blicul? „Toată paserea pe limba ei
sprijiniţi din partea poporului românesc. piere11. Aşa şi, aici. Adesea mulţi me
de meseriaşi români, adecă am putea
Noi cărturarii, de altă parte, ne plân susţinea 3000 cismari şi păpucari, 3000 seriaşi de ai noştri n’au acel „vino
gem că avem puţini meseriaşi şi mereu încoace" care adună ca prin farmec
cojocari, 3000 rotari, 3000 ferari, 3000
strigăm prin gazete şi prin adunări, că bărdaşi, 3000 măsari şi aşa mai de pe cumpărători.. Fie că-şi aud vorbe,
trebue se ne formăm din zi în zi tot fie-câ în altfel sunt rău tractaţi, cum
parte. Dar’ de unde să avem noi câte
mai mulţi meseriaşi pentru feluriţii râmi părătorii, români se îndepărtează de
3000 din numiţii meseriaşi? Nici
de meserii. vorbă! ■ sângele lor.
La părere, lucru nu se prea potri Une-ori mai vine la mijloc şi cre
In lipsa miilor de meseriaşi, cum
veşte. DaCă puţinii meseriaşi, cari îi ditul. Streinul adesea are putinţa de
părăm marfă dela meseriaşii altor nea
avem se plâng, că o duc numai cu a da şi pe aşteptare; pe când mese
muri şi, se o spunem drept, adesea
greu, ce are se fie, când numărul lor riaşul român, nu. Această împregiurare
încungiurăm pe meseriaşii noştri.
se va îndoi, întrei şi înzeci? Ar urma, încă îl face pe străin să fie mai căutat
Când n’avem meseriaşi de ai noş
ca se peară de foame, şi astfel n’ar decât meseriaşul român.
trebui să mai stăruim cu atâta zor tri, e lucru firesc, se alergăm la mese Mai este răspândită şi credinţa,
pentru sporirea meseriaşilor. Totuşi nu riaşi streini. Dar’ pentru ce încungiu că Românul n’ar putea săvîrşi tot aşa
e aşa. răm pe ai noştri, dacă îi avem? de bine lucrurile ca un străin. Această
Credem, că nu greşim dacă sus Pricinile sunt multe, şi unele des credinţă a fost încâtva întemeiată.
ţinem, că poporul românesc din patrie tul de temeinice. Până acum de obiceiu numai oa
menii săraci şi-au dat copiii la meserii.
O! ce n’ar fi dat el, se aibă o vi neaţa până seara. Câte palme, câţi Mulţi din tinerii noştri, cari îmbrăţişează
oară d’alea care cântă: »să bem voioşi pumni n’a căpătat de pe urma acestei meseriile, nu ştiu nici barem se scrie,
şi să cântămi« A! dacă cel puţin l-ar nenorocite viori! cetească şi socotească bine. Apoi cei
lăsa se atingă odată un aşa instruqient! II vedeai cu ochii cum slăbea; pă- mai mulţi încep a lucra de sine prea
Cum o fi făcută vioara ? Dar’ nu putea mătuful lui de păr se rărea şi se în îngrabă, fără să se deprindă îndestul
decât se auză şi asculta mereu până curca pe zi ce mergea. Ochii i-se des la deosebiţi meseriaşi, chiar şi în alte
când vocea grozavă a caraulei, care pă chideau mai mari şi se umpleau de la ţări. Cu chipul acesta nu e apoi mirare,
trundea îr^ umbră, îi striga cu putere: crimi, răsuflarea i-se stingea încet cu că ei nu se pot ridica la aceeaşi în
»Nu vrei se pleci acasă, drace!« vieata. demânare şi dibăcie ca meseriaşii străini,
j -
Atunci fugea acasă, urmărit de gla Nu mai semăna cu nici un copil. Cari învaţă carte îndoit şi întreit mai
sul vioarei: »să bem voioşi şi se cântăm...« Era însuşi o vioară, simţitor la ori-ce multă, umblă şi lucră timp îndelungat
Ce sărbătoare era pentru el, când sgomot, la ori-ce atingere. la alţii pentru a se desăvîrşi în mese
putea să asculte vioara în zile de nunţi Cum nu mânca mai nimic, singu ria lor; şi, când să înceapă a lucra de
ori de praznice! Pe urmă se ascundea rul lucru care-1 făcea să mai trăească sine, au pe ce să pună mâna, pentru-că
după sobă, unde sta ca pisica, cu ochii era dorinţa arzătoare, cumplită, de a o bună parte a acestora se trage din
mari şi sticloşi. avea şi el o vioară. părinţi cu stare, meseriaşi de baştină,
In sfîrşit, isbutise să-şi facă cu mâna Dorinţa aceasta îi mai dădea viaţă din moşi-strămoşi.
lui un fel de vioară potrivită. Coardele, şi tot dela această dorinţă i-s’a tras şi Acest soiu de meseriaşi streini
făcute din păr de cal, scoteau nişte su pierzarea. fireşte, este pare atrage mai mult cum
nete ciudate, joase, foarte joase, care nu (Va urma), părători români, ear’ meseriaşii noştri
semănau nici decum cu cele auzite, în trebue să se uite cu jale cum li-se ia
cârciumă; totuşi cânta cu ea de dimi bucătura dela gură.