Page 7 - Bunul_Econom_1901_12

Ni. 12 - ' ) B U N U L E C O N O M Pag, 7

Regele Angliei, împreună cu fapt cu date statistice. La numărarea diecesană din Sibiiu, dela Tipografia
Regina, vor visita pe M. S. împeratul dela finea anului s’a aflat, că în Bu­ A. Mureşianu şi dela librârio N. I.
Francisc Iosif Ia Yiena, îndată după dapesta sunt şf05 mii Jid a n i şi n uma i Circu în Braşov.
sfîrsirea doliului mare, în care se află 320 mi i c r e ş t i n i . In suma aceasta
•Curtea Angliei. Este posibil, zic foi din din urmă se cuprinde şi un mare nu­
România -— că atunci Regele Eduard măr de Slovaci, Şerbi, Germani şi alte C om itetul de re d a cţie :
se viziteze la Sinaia ori la Bucureşti şi naţionalităţi. Prin urmare, puţini Unguri, Preşedinte: 7>/\ loari Mihti.
pe Regele României. mulţi Jidani în Pesta ! Membrii: D r. St. E rd el//if lo a n M ih aiu
D a n iil D a v id f i C onstantin B a ie u .
Studenţi francezi în Seliste. O foae rusească despre sol­
’ "
>
Din Silişte i-se scrie „T. Român": Re­ daţii germani. Ziarului rusesc »Ne- Proprietar - editor: IoAN M ihaiu
numitul profesor dela „Şcoala limbilor de!ja« i-se scrie din China multe şi de
Redactor respons. IdAN M oţa
orientale" din Paris, dl Pi cot, de vr’o toate despre purtarea soldaţilor pe care
trei ani încoace trimite, pe elevii săi, o arată ca de tot brutală. Cum e put-
-cari ’voesc să se perfecţioneze în limba tarea cazacilor nu spună, dar’ despre Un învetâcel
română, la noi, la Sălişte. In anul aceea a muschetirilor prusiani ştie să î
acesta au sosit doi d-ni studenţi: Mau- istorisească următoarele lucruri de ne­ în etate de 13— 14 ani, se caută pen­
rici Mouchpte şi Guillaume Ee Boterf, crezut : tru Institutul Tipografic „Ideal“ din
cari o se petreacă aici vr’o 3— 4 luni. »I)acâ soldatul german are lipsă de Haţeg. Cei-ce afară de limba maternă
Pentru repedea perfecţionare în limba bani, el merge la un Chinez bogat şi-l mai cunosc şi limbile maghiară şi ger­
noastră ambii domni studenţi asistă zi jefueşte. Pe cel-ce îndrăsneşte a i-se îm­ mană, vor fi preferiţi.
-de zi la orele de limba română dela potrivi, îl omoară îndată. Dacă fiii lui
şcoala noastră şi .convin în societatea Marte au poftă de petrecere, adună o
de aici. în care sunt primiţi cu ama­ ceată de Chinezi, îi pun în rend, apoi Român, se primeşte
bilitate şi se face tot posibilul, ca plă­ îi străpung cu baionetele. Felul cel mai Un învetâcel numai decât în sa­
cuţii oaspeţi pe lângă perfecţionarea obicinuit de pedepsire, este că Germanii lonul de tuns şi ras al subscrisului
d-nialor în limba noastră, se ducă iau câte doi Chinezi şi-i lovesc cu capul
tot-odată şi cele mai bune impresiuni unul într’altul până-ce cad morţi la pă­ friseur în Orăştie,
dela noi. mânt. Pe fetele frumoase chineze la îm­
part între sine. Toate aceste brutalităţi
pe cari soldaţii germani le fac faţă de
E în deobşte cunoscut atât în patrie Cucuruz admirabil
cât şi în afară, că seminţele economice şi Chinezi) sutîtf TeSultatul unei tratări ca­
de grădină ale lui Mauthner se liferează pe racteristice. Soldaţii germani se poartă
de trei ori atâtea ca alte semenţe. Indeoseb şi ei între ei cât se poate de fără cruţare. se află de vânzare la loan Martin în
excelente sunt sămenţcle impregnate de napi Binţinţi precum şi în Orăştie. (Pentru
ale acestei firtne, prov£zuîe ca marcă cu o
Orăştie, a se întreba la tipografia „Mi-
stea, care nu e a să confunda cu alte maree
nerva“.)
asemănătoare şi totuşi neconţinend semenţe B i b 1 i o g r a f i e.
de napi impregnate. Sămânţele lui Mauthner Cucuruzul, cultivat în hotarul Bin-
sunt de un preţ neîntrecute şi economii fac ţinţului e într’adevăr foarte bine reu­
foarte bine dacă îşi procură sămânţele dela O nouă carte de 'contabilitate. şit, şi dă mult mai mult ca cucuruzul
E. Mauthner (Budapesta). A eşit de sub tipar broşura „Introdu­ nostru obicinuit!
3—8 cere în contabilitatea şi contabilitatea
1 ferdelă (de 20 litri), cu 1 fl. 10 cr.
în partidă simplă1' de I. C. Panţu, pro-
Armata comună după naţio­ la şcoala comercială superioară din
nalităţi. Sunt interesante următoarele Braşov. Cartea aceasta, scrisă într’un
J
•date statistice cari arată numărul arma­ limbagiu cât se poate mai uşor, este
tei comune după naţionalităţi : Slovaci menită a lăţi cunoştinţele de contabili­ A V I S t
cunt 430.000; Germani 127.000; Un­ tate la poporul nostru. Purcezend din .. In prăvălia de specerie, ferărie,
guri 120 000; Români 48.000 şi Italieni mici exemple practice autorul stabi­ porcelan şi coloniale a subscrisului se
14 000. Dintre Slavi 174.000 sunt Cehi, leşte regulele de lipsă şi principiile con­ primeşte
76.000 Poloni, 75.000 Ruteni, 75.000 tabilităţii, făcând un curs complect al un învetâcel.
Croaţi şi Şerbi şi 28,000 Slovaci. Va acestei ştiinţe, astfel că ori cine are
se zică numărul Slavilor în armata co­ interes se poate iniţia cu uşurinţă în care să aibă etatea dela 14 ani în sus.
mună austro-ungară întrece cu 21.000 contabilitate. Recomandam această carte Sunt preferiţi tinerii, cari au absolvat
clase gimnasiale, reale ori comerciale
numărul tuturor celorlalte naţionalităţi cu deosebire învăţătorilor, preoţilor,
şi posed atât în scriere cât şi cetire
laolaltă. Cehii singuri sunt cu 54.000 comercianţilor precum şi tuturora, cari
pe lângă limba română şi pe cea m a­
mai mulţi, decât Maghiarii. stau în legături cu băncile noastre.
g h i a r ă şi g e r ma n ă .
Cartea,se extinde pe 14 coaie de ti­
Cei cari voesc, să se ofere la ’
Câţi Jidani sunt în Bpesta. par 8° mare I— VIII-j-213 pagine. Preţul
S ’a zis în nenumărate rînduri, că Buda­ este 2 coroane -(- portul poştal 20 b. loan Cutean,
pesta, e jidovită. Acum s’a dovedit acest Se poate procura dela librăria archi- comerciant în Brad (Hunyad m.)