Page 1 - Bunul_Econom_1901_13
P. 1
A B O N A M E N T E : Ij O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orâştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e .
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) li
Pentiu R o m â n i a 15 franci. i| Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele fi inserţiunile se plătesc înainte.
torul, primarul (jude comunal, antiste), industriă. Şi ea ne va duce şi pe noi
Organisaţiuni economice notarul nu au ştiut să-’l lumineze şi po- mult mai curând la scop, decât favori-
şi veţuească în direcţiunea aceasta, şi băn sarea şi introducerea exclusivă a indus
şeoale profesionale. cile s’au ţinut în reservă de a-i oferi triei mici şi a comerciului de sfernăriă.
capitalul necesar de investire şi exploa- In agricultură deja şi ţăranii noştri
taţiune mai raţională a pământului, ca pe nesimţite au găsit, pe alocurea, că
.•Gazeta Transilvaniei» dela 3 April pu prin sporul de capital şi muncă să-’şi este mai avantagios pentru dânşii să
blică următorul articol, pe care îl reproducem
mărească producţiunea şi afacerile sale treacă la un început de specialisare,
ca cuprinzând mult adever, adever ce ar trebui
— şi indirect să sporească şi avuţia na decât a se ocupa cu tot telul de pro
să fie tot mai serios luat în samă de oamenii
noştri şi mici şi mari : ţională. ducte : d. e. la Braşov şi în Ţara Bârsei
Şeoale profesionale la Românii noş Bune sunt şi societăţile de consum reuşesc bine sfecla de zăhar, orzul de
ca acea din Blaj, »Concordia« din Si- bere, cartofii; în clima mai'răcoroasă a
tri / Iată un cuvânt, care se va părea
biiu şi altele, înfiinţate cu menirea de Făgăraşului reuşeşte mai bine ovăsul,
multora ca un anachronism şi ca ceva
a vulgarisa şi alimenta comerciul mic între care ovăsul de Bucium a ajuns
imposibil de realisat în împrejurările ac
dela oraşe şi sate între Români, dar’ deja la un bun renume şi â exclus pe
tuale. Şi totuşi noi le credem posibile
ele vor avea mai mult numai un efect alte ovese locale din comerciu; în co
aceste scoale, chiar sub jurstârile actuale.
restrîns pur local. Din comerciul mic de mitatul Sibiiului reuşeşte foarte bine tri
Despre necesitatea şi utilitatea lor cine foiul roşu cultivat pentru sămânţă, a
se mai îndoeşte ? Organisaţiuni econo precupeţ şi de sfârnării nu se desvoaltă
mice serioase în stil mare nici că sunt mai nici-odată comerciul mare, şi ca cărui cultură s’a estins enorm de vre-o
pitaliştii. 20 de ani, încât azi Transilvania pro
măcar de gândit, fără de-a posede mai
duce singură jumetate din sămânţa de
întâiu un număr oare care de şeoale O influinţă relativ mai mare o ve
trifoiu, ce se consumă în Europa în
profesionale de diverse categorii şi grade. dem în Reuniunile de meseriaşi, înfiin
treagă. (O fi, dar’ în această cătăţime
Toate cuceririle noastre moderne ţate în câte-va oraşe şi sate pentru pro uriaşă, oare a câta parte din sămânţă
pe terenul social şi economic: lăţirea pagarea meseriilor între Români, ca cel vine dela agricultori români ? poate nici
instrucţiei poporale, băncile şi societăţile puţin în micile meserii curente din târ a zecea, ci mai tot dela harnicii Saşi,
de credit şi economii, societăţile cultu guri (opide) şi sate să fie şi meseriaşi
cari au comasat deja aproape peste tot
rale, societăţile de temperanţă, etc., sunt români, şi nu fiecare ban pentru ori-ce
locul si au introdus înoiri mai bune în
y
bune şi frumoase, dar’ ele nu pot se nimicuri să treacă din mâna Românului
economia lor. R. »B. Ec.«) Trifoiul roşu
exercite influinţa, ce s’ar cere şi aştepta în aceea a străinului. Dar’ şi aceste nu
îl cultivă cu foarte bun profit marii pro
dela ele. Băncile şi reuniunile noastre mai în parte îşi vor ajunge scopul lor. prietari unguri şi-Saşii, cari" îşi au pă
de credit şi economii au avut într’atâta Căci a lucra cu stăruinţă pentru pro mânturile comasate, dar’ nu şi Românii,
efect bun, că au combătut şi înlăturat pagarea exclusivă a industriilor mici, a- cari nu-1 pot cultiva în ogoare şi pe pă
uşura, cămătăria dela sate, ferind pe tunci când industria mică pretutindenea mânturile necomasate. Apoi au mai gă
ţăranul nostru din Ardeal şi Bănat de-a perde terenul şi cade jertfă industriei
sit, că în anumite comune reuşesc anu
ajunge pe urma celui din Maramureş şi mari de fabrică, ni se pare a lucra con
mite soiuri de fructe de bună calitate,
Moldova cu totul în ghiarele Jidovilor. tra curentului, sau contra morilor de
după cari vin negustorii streini de le
Ele însă nici una nu au tins acolo, de-a vânt. Precum în agricultură treera- strîng toamna de prin sate şi dela casa
aduce capitalurile necesare de exploa- tul cu mlăciul, nu mai pocite susţi şi din grădina omului.
taţiă agriculturei raţionale, comerciului nea concurenta treerătoarei cu abur si
. r / Comerciul cu producte a început
si întreprinderilor industriale române, apă, electricitate etc., tot aşa şi în in să ia oare-care desvoltare îmbucurătoare
pentru-că de-o parte nu erau îndreptate dustrie, micul meseriaş nu va putea
până şi între ţărani. Tot aşa creşterea
în direcţiunea aceasta, ear’ pe de altă susţinea concurenta industriei mari de vitelor de rassă şi cultura fructelor de
>
>
parte, poate nici nu era cerere din par fabrică, dotată cu mijloace mai mari
soiu nobil începe a fi din ce în ce mai
tea poporului pentru ele. şi aparate perfecţionate.
lucrativă.
Ţăranul nostru ţine morţiş la pă Din contră specialisarea şi punerea Aceste începuturi de gospodăriă
mânturile sale necomassate şi cu d’avăl- forţelor neînsufleţite ale naturei în ser nouă, mai potrivită exigenţelor timpului
măşiă, şi la economia de 3 câmpuri viciul şi la satisfacerea trebuinţelor omu modern, ar trebui încuragiate şi susţi
erezită din moşi şi strămoşi, ear’ con lui, este actualmente tendinţa generală
nute prin toate mijloacele. (va urma).
ducătorii săi nemijlociţi, preotul, învăţă în agricultură ca şi în comerciu şi în
