Page 12 - Bunul_Econom_1901_13
P. 12

Pag-  *,                               SPICUIRI  LITERARE                               Nr.  13.

        cutare  şi  cutare  joc  de  câştig.  Pe   tru  cari  nu  s’ar  fi  plătit  vamă,   Baletista.  —^  Oh,   scumpul
        uliţă  m’am  obicinuit  la  furat».  s’a  pus  o  straje,  care  să  păzească   meu  Jean,  sunt  foarte  nenorocită!
             Astfel  puteţi  uşor  vedea,  că   zi  şi  noapte  acest  ţărm  al  mării.   Baronul.  —-•  De  ce,  drăguţă ?
        uliţa  l’a  dus  în  prăpastie  pe  acel   Bărbaţii,  cari   formează   această   Baletista.  —•  De  0  lună  de
        om  tinăr.  Lui  i-se  părea  lucru   straje,  trebue  să  sue  şi  coboare   de  zile  sunt  urmărită  de  un  om,
        plăcut,  cum  la  mulţi  tineri  li-se   în  timpul   nopţii   acele  stânci.   care  nu  mă  lasă  de  loc  în  pace!
        pare,  a  omorî  vremea pe  afară  cu   Poteca  lor  e  foarte  îngustă  şi   Baronul.  —   Mizerabilul! Cum
        tineri  lărmuitori  şi  netrebnici.  duce  tocmai  pe  marginea   prâ-   îl  chiamă?
             Fără  îndoială  acel  tinăr  şi-a   pastiei.  Un  singur  pas  greşit  i-ar   Baletista.  —   Eată  adresa  lui,
        gândit,  că  tatăl-său  şi  mamă-sa   face  să  se  prăvălească  în  prăpas­  e  croitorul  meu.
        ar  fi  prea  straşnici,  l-ar   ţinea   tie,  făcendu se  fărîme.                *
        prea  de  scurt,  ar  fi  prea  cu toane   Cum  credeţi,  că  aceea  straje   —   De  ce nu te  însori, amice f
        cerând  dela  el  ca  să  nu-’şi  pe­  îşi  poate  afla  calea  cu  siguritate,   Doar’ călătoria  in  vieaţă  e  cu
        treacă  pe  uliţă;  şi  pentru-că  el   în  sus  şi  în  jos  pe  acele  primej­
                                                                           mult  mai  plăcută  în  doi.
        asttel  cugeta,  a  început  â  se  fu­  dioase  stânci  în  noaptea  întune­  —    Cred.  Dar’  voi  aştepta
        rişa  de  sub  ochii  părinţilor,  şi-a   coase?  Dacă   aţi  putea   cerceta   până  când  pe  calea  vieţii  se  vor
        bate  uliţele.  Insă  la  ce  a  ajuns,   acea  potecă,  aţi  vedea  puse  un   introduce  bilete  retour!
        prin  aceasta?  Negreşit  la  strică­  şir  de  petri  albe  dealungul  ei.
        ciune.  Şi  aşa  au  păţit  şi  păţesc   Aceste  petri  se  pot  vedea  şi  în
        mulţi  tineri,  cari  îndrăgesc  uliţa   nopţile   cele   mai   întunecoase.   PE  ALBUMUL  MĂRIEI...
        şi  pe  uliţarnici,  şi  cari  încunjură   Straja   le  priveşte,  şi  astfel  îşi   Ochii  tăi  negri  ca  noaptea
        plăcerile  cele  adevărate  cari  nu­  poate  face  cu  siguritate  mersul   Şi  frumoşi  cât  nu  pot  spune
        mai  în  sinul  familiei  se  pot  afla.  pe  poteca  ameţitoare.    Ar  seduce  pe  sihastrul
             Puteţi  fi  încredinţaţi,  iubiţi   Dumnezeu  s’a   îngrijit,  ca   Cel  mai  piu,  din  astă  lume.
        tineri  că,  pentru  a  putea  înainta   Biblia  sau  cartea  cea  sfântă  şă   Căci  în  ei  s’ascund-o  lume
        sigur  pe  calea  vieţii;  este  neapărat   fie  pentru  toţi  tinerii  pe  calea   Nepătrunsâ,  nevisată,  —
        trebuincios,   ca  fiecare  pas   al   vieţii  aceea,  ce  petrile  albe  sunt   Despre  care  n’â  cetit  el
        vostru  să  fie  păzit  cu  îngrijire.   pentru  straja  din  piscul  stâncilor   Prin  Psaltire,  nici-odată.
        Nici  de  cum  nu  poate fi  de  ajuns   engleze.  Ea  vă  spune, unde trebue        S.  V.  Velţian.
        pentru  voi  să  păşiţi  pe  o  potecă,   să  mergeţi  şi  unde  nu;  ce  e  de
        singur  pentru-că  pe  ea cresc  flori,   a  face  şi  ce  de  a  înconjura.  Pen­
        şi  voi  simţiţi  plăcere  a  le  culege.   tru  aceea,  dacă  voiţi  să  mergeţi   S F A T
        Potecele  cele  mai  înflorite  conduc   sigur,  trebue  să  ascultaţi  de  Bib­
        adesea  în  locurile  cele  mai  pri­  lie  şi  să  o  învăţaţi.  Nu  voiţi  —    La  ce  să  nu  zici  mai  des:
        mejdioase.  Pentru aceea voi  trebue   apoi  trebue  să  vă  aşteptaţi  pe   nu  ştiu?  —  Vorbeşte  puţin  de
        să  căutaţi  mai   mult  calea  cea   calea   vieţii,   ca   şi  acel   tirtăr
                                                                          ce  ştii,  şi  nu  vorbi  de  loc  de  ce
        dreaptă,  decât  cea  plăcută.  Să  fiţi   dini  temniţă,  la  suferinţe,  ruşine,   nu  ştii.
        siguri,  calea  cea  dreaptă  vă  va   ticăloşie  şi  moarte.          Bagă  bine  de  samă  ce  cu­
                                                        Trad.  de  R.  S.
        duce   întotdeauna   la   cea   mai
                                                                          noştinţe  intime  faci.
        plăcută.
                                                                               Nu  vorbi  de  geaba.  Ori-ce
             Insă  pentru  a  afla  calea  cea   A N E C D O T E          convoibire  care  nu  slujeşte  a  ne
        adevărată,  şi-a  încunjură  primej­                              lumina  ori  a  lumina  pe  alţii,  î
        diile,  aveţi  trebuinţă  de  un  con­
                                             Mama :  Nicule,  trebue  să  te   interesa inima  şi-a  face să petreac?
        ducător  pentru  toţi  paşii  voştri.                             spiritul,  e  rea.
                                         deprinzi  odată  să  te  înbraci  sin­
        Eu  am  cetit  undeva,  că  la  o   gur.  Când  te  vei  face  mai  târziu   Ascultă  cu  luare  aminte  pt
        parte  a  ţărmului  mării  din  jurul   soldat,  nu vei  mai  avea  servitoare!  cel  cu  care  vorbeşti,  căci  îl  faci
        Angliei  sunt  nescari  stânci  înalte   Nicu:  Ba,  da,  mamiţico,  sol­  să-’ţi  asculte  bine  răspunsul  şi  î
        prăpăstioase. Pentru  a  pune  stavilă                            faci  să-’ţi  ia  în  de  bine  argumen
                                         daţii  au  fiecare câte  o  servitoare.
        aducerii  de  mărfuri  străine,  pen­           *                 tele.  —   Ingâduire,  îngăduire.
         Edate  şi  redactate  de  IO A N   M O Ţ A .                     Minerva<  institut  tipografic  în  Orăştie.
   7   8   9   10   11   12