Page 2 - Bunul_Econom_1901_13
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 13
Din România. nită din partea speculatorilor de ce recente au împedecat mult facerea să-
reale: dar’ curând după aceea am pu mănâturilor de primăvară deşi au fost
tut constata o urcare simţitoare a pre favorabile celor de toamnă.
«Amicul Agricultorului« scrie:
ţurilor. Mai întâiu în pieţele din New- In Francia a nins în unele Le
Situaţiunea agricolă continuă a fi
York şi Chicago şi apoi pe pieţeje eu giuni, dar’ îngheţul şi desgheţul n’a
d i n t r e c e l e mai f a v o r a b i l e în ropene, cuota s’a urcat astfel, că pe causat nici un rău sămănăturilor de
t o a t ă ţara. Zilele din urmă s’a sim piaţa Berlinului grâul şi secara au câş toamnă.
ţit în toată partea de câmpie a ţerii tigat un spor de 1 leu şi 50 bani şi In Germania săcara a suferit pu
o răceală în temperatură, urmată de mai mult. ţin din causa îngheţurilor, dar’ numai
puţine ploi; în partea de sus a ţerii In ceea-ce priveşte exportul ce în regiunile mai nordice şi terenurile
a căzut pe alocuri şi puţină zăpadă. realelor din porturile române, situaţiu mai uşoare.
Schimbarea aceasta nu a fost bruscă nea a fost, în ultima decadă, nefavora Din alte ţeri exportatoare, ca Ru
şi nici după o epocă în care vegeta- bilă, din causa lipsei de mărfuri şi ţi sia, Statele-Unite, ştirile sunt favorabile.
ţiunea ar fi fost prea înaintată, ca se nerea la preţ, astfel că transacţiunile Frigul de primăvară a fost general,
causeze vre-un rău sămănăturilor ele făcute s’au mărginit la necesităţile con fără însă a causa vre-un rău sămănă
toamnă ; din contră noi credem că a sumaţiei locale. turilor de toamnă; atât că din causa
influenţat bine mai reţinend înaintarea De altă parte cererile pentru ex ploilor multe sămănături de primăvară
vegetaţiei. port au devenit mai puţin număroase n’au putuţ fi executate şi sunt prin ur
Sămănăturile de toamnă s u n t mai cu seamă cele de porumb pentru mare întârziate.
t o a t e f o a r t e f r u m o a s e ; ear’ cele Italia; aceasta s’ar datori faptului că *
de primăvară s’au început şi se urmează importatorii din Italia s’au aprovizionat La noi în Aust.-Ung ştirile asupra
cu multă activitate şi în condiţiuni cu o mare cantitate de cereale din situaţiunii agricole sunt bune. Tempe
foarte bune. Oarze s’au sămănat multe America. ratura s’a îndulcit şi perspectivele ac
şi s’a început şi sămănatul ovesurilor; tuale ale recoltelor sunt bune.
Cerealele române în Grecia. Con
chiar în cea mai nordică parte a ţerii
sulul României în Athena a înaintat zi
de sus din regiunile agricole, oarzele
lele acestea un amănunţit raport mi
s’au sămănat şi se samănă ncă. _________A g r ic u l t u r a
nisterului român de agricultură, tratând
Un singur neajuns, dar’ fără multă
de comerciul bucatelor româneşti în Inoiri la cultura cucuruzului.
consideraţie, avem de semnalat, şi anume
Grecia. Nici prin gând nu ne trece se
apariţiunea i n s e c t e l o r vătămătoare,
Din acest raport se constată, că îmblătim la paie goale, adecă să spu
vermele rapiţei, prin. judeţele Vlaşca,
grânele române, principalminte cele din nem lucruri, cari ori-ce plugar le ştie
Telaorman şi Ialomiţa. Stricăciunile ce
tara de sus, s u n t f o a r t e c ă u t a t e cât de bine. Căci fiecare plugar cultivă
au causat sunt până acum de mică
pe p i e ţ e l e G r e c i e i . un loc, două cu cucuruz, şi din locurile
importanţă.
de arat ale hotarelor noastre, de obi-
Din străinătate.
Situaţiunea comercială. In ultima ceiu a treia parte este menită în fie
decadă s’a "'semnalat în America o s c ă Situaţia r agricolă în străinătate care an pentru cultură cucuruzului.
d e r e d e p r e ţ u r i la bucate prove- s’a caracterisat, prin faptul că ploile Astfel ori-care plugar ştie săvîrşi toate
F O I T Ă Româneşte-aşa a fost— 0 vioară în mânile lui măcar o clipă.
9
Ştim şi noi ce se cuvine Să se uite la ea de aproape, s’o atingă!
Şi ’mpărţim şi rău şi bine Ce iute îi băteâ inima când se gân
Cum e mai cu rost!
€ ă i î j ^ dea aşa.
Gr. Cofbuc. Intr’o seară nu era nimeni în
odaea slugilor. Boerii călătoreau în
Româneşte-aşa a fost,
străinătate şi curtea boerească părea
Se te ’nduri, după putere, Janko muzicantul.
Se fii bun cu cel-ce-’ţi cere pustie.
De Henryk Sienkiewicz. Feciorul era departe eu jupânesele.
Milă şi-adăpost!
(Urmare şi fine)
Janko, ascuns în earbă, priveşte de
Doine din caval se cânţi mult obiectul visurilor lui.
Cum te ’nvaţâ ’n codrii vîntul; Feciorul dela curtea boerească avea In cer luna plină luminează dulce.
Când e horă ’n sat, pămentul o vioară, cu care cânta celorlalte slugi. Razele ei veniseră la fereastra odăii
Vesel se-1 frămânţi.
De mai multe ori Janko se stre slugilor, pătrunseseră înlăuntru, se ur
Româneşte-aşa a fost, curase binişor printre erburi şi printre caseră şi încet-încet ajunseră la vioara
Ne ’ndurat se dai din coate mărăcini, ca să ajungă cât mai aproape spânzurată în părete; ele ridicaseră
Când duşmanul vorbă-’ţi scoate de uşa odăii slugilor, de unde putea binişor vălul de întunerec care îmbrăca
Că eşti slab şi prost! să zărească vioara. vioara, până când rămase cu totul în
I-se părea că e un lucru, pe care lumină.
Când vrăşmaşii vin sumeţi
nu era vrednic să-’l atingă el, păcă Acum par’că însuşi din vioară
Se ne calce scumpa ţară,
Tu-i isbeşti şi-i dai afară, tosul, nenorocitul! Si totuşi o doria isvoreşte această lumină argintie.
Minte să-i înveţi. din fundul sufletului seu. O! să ţie el In această văpae de lumină toate
