Page 3 - Bunul_Econom_1901_13
P. 3
Nr. 13 BUNUL ECONOM Pag. 3
lucrurile, ce se cer la cultivarea cucu lesnicios şi mai puţin costisitor este cel putea plăti uşor din economiile dela
ruzului, începând dela gunoit, arat, făcut cu maşina de săpat, care se trage lucrători în timp de 4— 5 ani, ear’ pe
sămănat şi grăpat, mai departe săpat de boi sau cai. Este mai lesnicios să viitor ar fi un capital nesecat de câştig.
de întâia şi a doua oară, slîrşind cu patul cu maşina, pentru-că se cruţă Timpul cruţat la săpatul cu maşina ar
culesul şi păstrarea cucuruzului. multa osteneală din partea omului, lu putea fi întrebuinţat Ja sevîrşirea altor
Nu despre modul cum de obiceiu crând mai mult animalele. Căci dacă lucrări, pentru-că plugăria înţeleaptă
se fac pomenitele lucrări voim a vorbi, cucuruzul a fost sămănat prin împrăş- cere, ce e drept, lucru mai mult, dar’
ci voim sâ scoatem la iveală unele lu tiere, la săpatul unui hectar se cere şi răsplăteşte mai bine.
crări, cari se sevîrşesc numai unde şi cam 20 zile de lucru (la un juger cam Când cineva n’ar putea se-’şi ago
unde, cu toate-că pentru înrîurinţa lor 11— 12 zile), t ar’ dacă cucuruzul a nisească singur amândouă maşinile, s’ar
folositoare, ar trebui introduse pretutin- fost sămănat cu maşina, se cer la hec putea întovărăşi câte doi sau mai mulţi.
denea. tar 3 zile de lucru cu maşina de săpat, Nu este, credem, de prisos a atrage
Ce anume? printre rînduri, când ea e trasă de cai, luarea aminte a cetitorilor, şi asupra
şi pe lângă aceste 10 zile de lucru cu
Am văzut hotare întregi de cucu împregiurării, că sămânţa încă hotâreşte
mâna printre firele de cucuruz. Deci la
ruz sămăbate şi săpate cu maşina, în în mod însemnat, bunătatea roadelor,
hectar o deosebire de 7 zile cu pri
rînd. Cine a încercat odată modul şi că plugarii ar trebui să nu-’şi pregete
lejul săpatului întâi şi cam tot atâtea la
acesta de lucrare, nu se mai întoarce a face încercări cu soiuri nouă de să-
săpatul al doilea, laolaltă vr’o 14; ear
la vechiul obiceiu, care aproape de mânţe. Credem, că pentru unele părţi
la un juger o deosebire cam de 4 zile
toţi plugarii noştri este socotit ca sin de ţearâ s’ar găsi soiuri doară mai po
la săpatul dintâi şi 4 la săpatul al
gurul şi cel mai bun mod de lucrare. trivite, decât cele-ce se cultivă azi.
doilea.
Sunt m a ş i n i d e s ă m ă n a t c u Tocmai se vesteşte din partea
Se ştie, Că pentru plugar timpul
c u r u z şi napi , întocmite anume pen „Reuniuneii române economice din Si
este şi trebue se fie ban, şi mai cu
tru trebuinţele şi împregiurările micilor biiu" că e gata a trimite un soiu forte
seamă vara.
plugari. Aşa, s. p., la fabricantul A n- bun de cucuruz, numit „ R e g e l e p r e e -
d r e i u R i e g e r în Sibiiu se află trei Deci uşor se poate vedea dm r ii l o r", soiu nou şi de tot spornic,
feluri de astfel de maşini: cu 2 rînduri cele spuse, că modul acesta de săpat care isbuteşte de minune la noi şi se
28 cor., cu 3 rînduri 34 cor. si cu 5 pe lângă că e cel mai lesnicios şi cel coace deodată cu soiul indigen (dela
'
»
rînduri 48 cor. Tot la acest fabricant mai puţin costisitor, şi se poate săvîrşi noi). Se trimite însă numai în câtăţime
se află m a ş i n i d e să p a t şi muşunoit mult mai îngrabă, ceea-ce încă nu e de cel puţin 1 ferdelă (10 litre) cu 2
cucuri^, cu 3 sape 28 cor., cu 5 sape de* a se nesocoti în timpul săpatului, coroane 50 fileri şi pentru expediţie
23 cor. când, de ar avea plugarul 4 braţe, şi (trimitere) 18 fileri. S’ar putea însoţi
Dintre modurile de sămănat, cel tot n’ar răsbi mulţimea de lucrări in- chiar şi 20 persoane la o ferdelă. Pen
mai potrivit este sâmănatul cu maşina, teţitoare în toate părţile. tru O litră ar trebui sâ se plătească
în rînduri. Cu modul acesta de sâmă- Acum, dacă socotim, că maşina câte 7 cr. şi o litră e de ajuns pentru
naţ, boabele se pun în depărtarea şi la cea mai bună de sămănat cucuruz costă încercare.
adâncimea recerută 48 cor. şi cea mai spornică maşină de Pentru România se recomandă
Dintre modurile de săpat cel mai săpat 32 cor., laolată 80 cor., ele s’ar mai multe soiuri alese din vestita „Pepi-^
amănunţimile se văd: iată găurile vioa In grădină începe se cânte o pri acopere luna învălind totul în întu-
rei, iată coardele orbitor de sclipitoare, vighetoare şi cântă: » Du-te Janko, nu e nerec. '
iată cuele ca nişte muşte înflăcărate şi nimeni în odae, ia vioara.« De odată dintr’un colţ negru al
în sfîrşit, alături, arcuşul spânzurat, care O bufniţă cu sbor domol prelinge odăii o voce puternică răsună: »Cine
se leagănă ca o nueluşă de argint. capul copilului şi ţipă: »Să nu cumva e acolo ?«
A ! ce frumoasă e! Janko fermecat se te duci, Janko.« Janko îşi opreşte răsuflarea. Vocea
priveşte cu admiraţie. Şi iarăşi frunzele şi privighetoarea întrebă ear’ : »Cine e acolo?« Se aude
E ghemuit în earbă cu coatele pe şoptesc acum mai desluşit: »Du-te Janko, frecatul unui chibrit de părete, urmat
genunchi şi sâ uită, se uită cu nesaţiu. nu e nimeni, ia vioara.« de înjurături îngrozitoare.
Frica îl pironeşte în loc, ispita îl îm Copilul, palid şi înfricoşat, se lasă — Scapa-mă, Dumnezeule, suspină
pinge înainte. I-s’a părut ? Par’că vioara, tîrît ca într’un vis, pe când privighetoa copilul.
în lumina ei albă s’a aplecat înainte, rea îi cântă la ureche încetişor ispita: Toată casa e în picioare...
par’că a vrut se se apropie de dînsul. »Du-te Janko, ia vioara, ia vioara.« A doua zi Janko a fost dus înaintea
In aceeaşi clipă umbra erburilor în care încă un pas... e în odae... judecătoriei satului. Slab, prăpădit, sta
stă ascuns se face şi mai neagră, ear’ In zadar mai ţipă bufniţa strigătul acolo, îetrebându-se ce or sâ facă cu
lumina argintie şi mai albă. ei de alarmă: »Janko! Janko! nu te dînsul.
Acum vântul adie, pomii se mişcă duceU Copilul e în odae; l-a învins Puteau să trimeată la închisoare
încetişor şi din freamătul frunzelor o strălucirea vioarei. pe o făptură atât de istovită, ce dea-
voce tainică şopteşte lui Janko la ure Au tăcut broaştele din heleşteul bea se putea ţinea în picioare? Nu era
che: »Du-te Janko, nu e nimeni în odae, din grădină^; a tăcut şi glasul privighe mai bine să-’l bată paznicul de noapte
du-te Janko.« toarei şi freamătul frunzelor. până i-o peri pofta de a mai fura ?
Ce strălucitoare e noaptea! Pe când copilul înaintează, un nor Aşa au făcut.
