Page 4 - Bunul_Econom_1901_13
P. 4
Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 13
nieră şi fermă Slobozia-Galbenu“ a mai departe chiar şi în locurile cele sau cu carne din supă, sau puse în to
D-lui C. G Datculescu. Anume: C u c u mai sărace şi în ţelină. cană, ş. a. crumpenele sunt cât se
r uz r o ş u i t a l i e n e s c . Cel mai cău Unele sunt soiuri primăvăratice, poate de bune şi hrănitoare.
tat cucuruz pentru exportaţiune. Foarte altele văratice şi altele tomnatice. Dacă în aluat se amestecă crum
rodnic. Bobul greu, de cel mai frumos De aici se vede, că ele răspund pene ferte şi bine măcinate, iese o
roşu. C u c u r u z A l x u t e r t i mpur i u. la o mulţime de trebuinţe şi, din pri pâne foarte bună, şi cu chipul acesta
Un iei de pignoleto cu bobul frumos cina că se pot păstra până târziu pri
se face cruţare însemnată în econo-
»
colorat în portocaliu, de o greutate măvara, se pot numi cu drept cuvent mia casei.
extraordinar (din cale afară) de mare. plante foarte preţioase.
Crumpenele ferte şi amestecate cu
Roada e bună şi mai presus ca a cin- Totuşi n’am putea zice, că plugarii
cantinei. C u c u r u z u l de C a n a d a noştri fac cea mai întinsă şi cuminte fărină, tărîţe, bostani, ş. a. formează o
hrană cât se poate de bună pentru în-
roşu. Bobul mare roşu, lătăreţ, mult întrebuinţare de ele. grăşarea porcilor. Mâncând crumpene,
mai greu ca Dintele de cal, dar’ mai Sunt, ce e drept, ţinuturi locuite vacile dau lapte mult şi bun. Altor
uşor ca Roşul şi Alxuterul. C u c u r u de Români, în cari se cultivă foarte
zul u r i a ş c a r a g u a , d i n t e cal alb. multe crumpene, întrebuinţându-se atât animale de casă încă le face bine, dacă
.
în hrană li-se amestecă şi crumpene.
Creşte foarte mare şi dă o roadă, pe la hrana oamenilor cât şi a animalelor;
care nu o poate atinge nici un alt cu Foloasele mari şi de multe feluri,
ear’ o parte vînzendu-se. Dar’ sunt şi
curuz. C u c u r u z u l c i n c a n ti n-porto- tinutUri de acelea, unde nu li-se dă ce putem avea dela crumpene, trebue
calin. De o mare greutate. Bob mărunt, atenţiunea cuvenită, ear’ în altele nu să ne îndemne a le cultiva în măsură
care se coace în cele mai muntoase se cultivă mai de loc. Şi aceasta este mult mai mare decât până acum şi,
ţinuturi ale ţării, fiind foarte timpuriu. un mare rău. Odată pentru-că, nu e cine ar fi scăpat din vedere cultura
Cu soiuri de aceste încă ar trebui hotar românesc, care şi-ar avea anu lor să nu întrelase a o face barem pe
se se facă probe. Nu e bine, nici folo mite părţi mai potrivite pentru crum viitor.
sitor a rămânea în ale • economiei tot pene, decât pentru ori-care altă plantă; Fiecare plugar, stăpân a câteva
numai la obiceiuri şi deprinderi în al doilea pentru-că, în lipsa crumpene- bucăţele de loc, să cultive în câte
vechite. lor, oamenii şi animalele trebue să se unul sau barem în o parte a unuia şi
crumpene. Să cultive cel puţin printre
nutrească în mod mai neîndestulitor.
Crumpenele. cucuruz şi, la toată întemplarea, în
Pui în spuză câteva crumpene, ca
grădină, ca să le poată avea mai la
Crumpenele * i * *sunt plante foarte pre să se coacă, şi mâncarea e gata; nici
îndemână.
ţioase în economie. Unele se întrebuin măcar sare nu mai trebue. Beai bine
ţează pentru nutrirea animalelor şi altele apă după ele, şi eşti sătul. Ferbi crum- Ar trebui apoi să se încerce şi
la facerea spirtului. I I pene, le cureţi şi sări, şi deasemenea cu alte soiuri, afară de cele azi în cul
Crumpenele isbutesc atât la şes mâncarea e gata. Din crumpene se tură. îndeosebi în grădină ar trebui să
cât şi pe dealuri, şi la munte. ’ găteşte zamă foarte bună, de dulce, sau punem soiuri timpurii, ca să avem
Nu aleg locul, căci ele isbutesc de post. Fripte în unsoare sau oleu, nutrement pentru întreagă vara. Căci
atât în pământurile nesipoase, cât şi ele dau de asemenea o mâncare bună crumpenele în timpul verii sunt un
în cele lutoase şi humoase. Isbutesc şi nutritoare. Mâncate cu unt proaspăt nutrement bun şi sănătos, mult mai
Au chemat pe paznicul de noapte. trunzend prin fereastră, luminau faţa în lacrămi, se aruncă peste patul co
Stah şi-a clătinat capul lui mare palidă şi istovită a copilului; veneau pilului.
de fiară, pe urmă, luând pe Janko, şi- par’câ să culeagă sufletul plăpând şi Când îşi ridică capul, ochii scum
1-a pus la subţioară şi a plecat cu el simţitor, a căruia vieaţă nu tusese decât pului ei muzicant erau încă deschişi,
în grajd. suferinţă pe acest păment. dar’ încremeniţi, ca în extaz. Chipul lui
Intâiu copilul n’a priceput; a în Pentru cea din urmă oară Janko era dulce şi înseninat, asemeneta .unei
chis ochii în nesimţire şi s’a lăsat să-’l asculta în extaz cântecele fetelor şi figurine de ceară. Sufleţelul lui plecase
ducă; ear’ când Stoh şi-a luat biciul fluerile flăcăilor cari se întorceau dela cu cea din urmă rază a soarelui...
şi a prins se lovească cu putere trup- câmp, sgomote dragi ale vieţii... Dormi în pace, Janko!..
şorul lui plăpând, a început se strige: Deodată chipul lui se înseninează *
* *
»mămico! mămico!« j| şi strîngendu-şi în mâna lui înfrigurată
Pe urmă ţipetele s’au muiat şi i vioara pe care şi-o făcuse el singur: A doua zi boierii, cu fata lor şi
s’au rărit. — Mămico, vino lângă mine, să cu logodnicul ei, se întorceau din Italia.
La cele din urmă lovituri n’a te întreb ceva, mămico. — Quel beau pays que I’Italie!
mai zis nimic. — Ce e, puiule? răspunde muma, — Si ce tară de artişti! On est
}
j
J
A venit muma şi şi-a dus acasă înecată de lacrămi. heureux de chercher lâ-bas des talents
în braţe copilul. — Mămico, dacă mă duc la Dum et de Ies proteger... adăoga logodnica-
A doua zi Janko nu s’a putut da nezeu, o să mi dea el o vioară, una Ear’ erburile creşteau pe mormen.
jos din pat; ear’ în amurgul zilei de-a bună ? tul lui Janko, pe când vîrfurile de mes
treia se stingea încetişor. — O se-ţi dea, maică, o să-ţi dea. teacăn cântau tînguitor în slava cerului.
Dinaintea casei, paserile cântau în Nu putu să zică mai mult, căci Traci, de I. A. Brătescu-Voineşti.
cireşii înfloriţi, ear’ razele -soarelui pă- suspinele o înecau şi cu faţa scăldată
