Page 7 - Bunul_Econom_1901_13
P. 7
Nr. 13 - __________________________ BUNUL E C O N O M Pag. 7
Cârti româneşti In bisericile ciei. Guvernul a trimis contra lor trupe canalul Vucova-Şamaţ din Dunăre in
» 1
. Basarabiei. Cetim în «Aperareă Na de cavalerie şi gendarmerie. In Barce Marea-Adriatică pe la Fiume. Printr’un
ţională« : Sftul Sinod al Rusiei, în înţe- lona revoltaţii au atacat poliţia; mulţi asemenea canal, comerciul ar lua un
gere cu P. S. Iacov, Episcopul Basara poliţişti au fost răniţi grav. avent mare între Orient şi Europa
biei, a hotărît, ca în b i s e r i c i l e di n centrală; în deosebi Budapesta şi Fiume
B a s a r a b i a se se i n t r o d u c ă c ă r ţ i La Constantinopol. Dela 12 ar deveni centre însemnate de comerciu.
r o m â n e ş t i , tipărite cu litere cirilice. Martie 1899 până în 12 Martie 1900
Pentru editarea acestor cărţi româneşti au trecut prin Constantinopol 233 va Cutremur de păment. Dumi
s’a instituit o comisiune de patru censori poare româneşti, avend o capacitate to necă s’a simţit un puternic cutremur de
români, aleşi din clerul basarabean. Me tală de 225.112 tone, şi 12 bastixnente păment în Bucureşti şi pe mai multe
sura e motivată pe constatarea făcută, cu pânză cu o capacitate de 2.279 locuri în România. Stricăciune s’a făcut
că simţul religios slăbeşte în popor din tone. în Bucureşti la palatul justiţiei, prăvă-
causa nepriceperii liturgiei, care se ofi- Pavilionul românesc vine în rîndul lindu-se jos una din cele doue statue
«ciază până acum în limba rusească. al 7-lea, înaintea celui francez şi belgian. mari de pe edificiu, şi în biserica cate
drală romano-catolică, ale cărei ziduri
Scutirea de dare a viilor. Pen Somn de patru ani. Intr’un o- au crăpat pe mai multe locuri. Credin
tru încuragiarea regenerării viilor nimi răşel englez doarme încă din 1896 o cioşii erau chiar în biserică când s’a
cite de filoxeră, statul dă cultivatorilor fată tinără. In cursul acestui lung somn produs cutremurul şi o spaimă de ne-
de vie scutire de dare pentru teritorul a asurzit de tot şi, când o trezesc cei descris i-a cuprins, când au vezut cre-
plantat cu viţă. Pentru orientare— fiind din jurul ei, nici de văzut nu vede, de pând pereţii! Mai multe femei au leşinat.
că în privinţa aceasta sunt mai multe cât pe timp cât luceşte soarele. Curios, In alte părţi ale Europei, la Roma,
legi cari nu odată produc încurcătură, Că de câte-ori o trezesc ai ei, simte Constantinopol, etc, chiar şi în ţara
să reîmprospătează disposiţiunile ur foarte mari dureri atât trupeşti cât şi noastră, s’au simţit asemenea cutremure.
mătoare : sufleteşti. întrebată: ori de simte ceva
Viile nimicite şi plantate de nou când doarme? — a răspuns următoarele:
C o m ite tu l d e r e d a c ţie :
sunt scutite de dare: a) dacă nu filoxera — Când dorm sunt foarte fericită,
le-a nimicit, timp de 6 ani ; b) ear’ dacă Preşedinte: D r . lo a n JHihu.
fiind că n’am nici o durere şi mă simt
s’au nimicit prin filoxeră, atunci timp M e m b r i i : Dr. St. Erdelyi, loan Mihaiu
bine. Sufletul mi-se desparte de trup şi
de 10 ani. Viile nimicite prin filoxeră trece în altă lume. Me ridic în infinit, Daniil David şi Constantin Baicu.
şi neplantate de nou sunt scutite de me simt încunjurată de lumină cerească
dare timp de 6 ani. şi aud musică uimitoriu de frumoasă. Proprietar - editor: Ioan M ihaiu
f.- , -
.
'—rr£%;•' “•: -
Viile nou plantate sunt scutite de Oh, Dumnezeul meu! De ce me tot tre Redactor respons. I oan M o ţa
dare a) dacă s’au plantat cu viţă ame
ziţi şi mă readuceţi din lumea aceea
ricană originală, timp de 6 ani; ear’ cele
miraculoasă aici pe păment, care e plin
plantate cu viţe altoite, timp de 10 ani; de necazuri ?! IIîl l l l V P t â P P l Român> se primeşte
b) terenurile plantate cu viţă din ţară U 11 IU î UţlluOl numai decât în sa
Medicii cred că cu timpul le va
sunt scutite de dare, dacă solul este succede s’o vindece de această som lonul de tuns şi ras al subscrisului
năsipos, timp de 6 ani; pe când dacă
nolentă.
j
solul nu este atacabil, atunci scutirea friseur în Orăştie.
de dare n’are loc.
JS în deobşte cunoscut atât în patrie
cât şi în afară, că sămenţele economice şi
Moştenitorul Germaniei va face de grădină ale lui Mauthner se liferează pe
1
împăratului nostru o visitâ. Va sosi la de trei ori atâtea ca alte sămânţe. Indeoseb
excelente sunt sărnănţele impregnate de napi A V I S i
Viena în 15 Aprilie, şi va fi încuartirat
ale acestei firme, provăzute ca marcă cu ,o
în Burg ca oaspe al M. Sale. Se va da Ih prăvălia de specerie, ferărie,
stea, care nu e a să confunda cu alte maree
în onoarea lui prânzuri, baluri, repre- as£menătoare şi totuşi neconţinând semânţe porcelan şi coloniale a subscrisului se
sentaţiuni la Operă şi se va ţinea mare de napi impregnate. Sămenţele lui Mauthner primeşte
revistă militară. sunt de un preţ' neîntrecute şi economii fac un învetăcel,
De visita aceasta se zice că sunt foarte bine dacă îşi procură semânţele dela
E. Mauthner (Budapesta). care se aibă etatea dela 14 ani în sus.
legate şi combinaţiuni de căsătorie, că 4-8
ar fi destinată moştenitorului archidu- Sunt preferiţi tinerii, cari au absolvat
clase gimnasiale, reale ori comerciale
cesa Elisabeta, fiica răposatului moşte împreunarea a trei mări. „Bu-
nitor Rudolf. dapester Correspondenz" anunţă, că în şi posed atât în scriere cât şi cetire
pe lângă limba română şi pe cea m a-
ministerul de comerciu unguresc spe
g h i a r ă şi g e r m a n ă .
Revoltă în Spania. »Kolnische cialiştii se ocupă cu planul de a îm
Cei cari voesc, se se ofere la
Zeitung« publică din Madrid o tele preuna Marea-Baltică cu Marea-Adria-
gramă dto 1 Aprilie, de cuprinsul că ticâ şi cu Marea Neagră printr’un canal Ioan Cutean,
în Andalusia a isbucnit adevărată revo de 2200 de klm., ce l’ar trage în con- comerciant în Brad (Hnnyad m.)
luţie. 5000 de insurgenţi au pustiit cele ţelegere cu Germania din rîul Odera
mai mari fabrice de zăhar ale provin prin valea Vagului în Dunăre, ear prin
