Page 1 - Bunul_Econom_1901_14

Anul II Grăştie, (31 Martie v.) 13 Aprilie n. 1901 Nr. 14

O R G A N U L
A B O N A M E N T E : j.V' ■ : I N S E R Ţ I U N I :
„R eu niu n ii eco n o m ice în O răştie" || se socotesc după tarifă* cu p r e ţ u r i m o d e r a t e *
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumetale an 2 ' cor,. (1 fl.)
* Pentru R o m â n i a 15 franci. __ A pare î n flecare Sâmbătă S.| Abonamentele, si inserţiunile se plătesc înainte.

lumină purpurie, care înroşeşte frumos I loc în Transilvania cerere şi căutare
Iaviera Mrnirfl. . : tot ceriul de-asupra acelui loc, şi care I pentru oue, şi nici nu aveai Cui le
ne vesteşte că frumos fapt de înviere i vinde, l-au luat jidanii în mână şi au
? . .
sa petrecut în cutare parte a naţiunii făcut în timp relativ scurt un însemnat
Tot. viitorul dumnezeeştei religii none noastre pe cutare teren, şi când învie­ | comerciu de export cu oue. A zi d in
e
pe caro fărmecătorul propoveduitor din i rea a pornit pe un teren, urma-va şi i T r a n s i 1 v a n i a se e xpor t a z ă oue
Nazaret o interneiase, era clătinător, era pe altul şi pe altul, şi farmecul ei atra­ p e n t r u 16— 20 m i l i o a n e de co-
îndoelnic după aşezarea lui în mormânt. 1 ge-va după sine învierea şi altor părţi i t o a n e pe an, şi aceste sume vin în
In inimi intrase multă spaimă, prigoni­ ale vetrei noastre naţionale! I favorul mai mult al claselor celor mai
rea iudeilor era prea crâncenă, şi era La serbarea marelui praznic al în­ i sărace ale populaţiunei. Scriitorul a-
acum lipsă de o mare minune care se vierii lui Chriştos, nu putem se rugăm ! cestor rînduri a avut ocasiunea se vi-
îmbărbăteze de nou şi nebiruit mai mult, i pe D-zeu pentru nimic mai bun, ca pen­ siteze instalaţiunea firmei Popper din
inimile în cari încolţise noua învăţătură, i tru aceea: se ne ajute ca prin fapte să­ t comuna Sf.-Miclăuşul-mare (N.-S.-Miklos)
se le înferbânte, se le întărească pentru nătoase, vrednice, cu putere atrăgătoare, i corn. Torontal, care vinde oue şi găini
a se face însele1 propoveduitoare mai i încălzitoare, se grăbim cât mai curând i pentru 6 — 8 milioane coroane pe an.
departe, până la marginile lumii. i învierea noastră ca popor pe toate te- | Ea are instalaţiuni speciale pentru în-,
Şi această minune Isus o făgăduise renele şi pe toată linia şi în deosebi | grăşatul găinilor şi galiţelor, îngraşe
încă nainte de moarte, şi a urmat. în i se lumineze şi pe aceia, cari ca trimişi de-odată până la 32.000 jgaliţe, ear’
faptul învierii sale din morţi. învierea ai satanei, prin munca lor încearcă nu­ la secţia ouelor erau ocupate vr’o 30
aceasta a fost coroana minunilor făcute i mai a învenina inimile bune şi a stînge i de femei, mare parte Românce, cu ale­
^ 1
pe pământ, coroana însăşi operei sale j credinţa în noi înşine şi în viitorul nos­ gerea şi clasificarea lor, împărţendu-Ie
mari: când au văzut învăţăceii lui şi mul- j tru. N’avem cuvinte de-a ne îndoi cu în clase după calitate, nu după mărime,
ţimea, că LI nu numai a înviat pe alţii j sufletul, c i, chiar multe arătări avem şi j Casa îşi avea agenţii ei în Bănat,
din morţi, ci şi el însuşi a înviat a treia i ici şi colo, învingeri a principiului Bi­ i Sârbia, Bulgaria, România ete., care
zi, din sufletele lor a pierit ori-ce ne- ! nelui asupra Răului, ici mai în mic, colo | cutreerau satele pentru adunatul ouelor
hotărîre, ori-ce îndoială, făcând loc pu- j mai în mare, cari sunt potrivite a ne I şi găinilor, şi apoi cu representanţii ei
ternicei hotărîri de-a alerga şi propo- i întări sufletele şi credinţa, precum faptul i la Zurich, Viena, Berlin, Hamburg,
vedui pe acest Fiu a lui D-zeu şi înve- | învierii a întărit pe cele ale apostolilor, | Paris, Londra etc. pentru desfacere,
tăturile Iui. ■■ i încât au pornit din biruinţă. în biruinţă i O altă firmă şi mai mare se află
f '■ '
învierea a fost deci biruirea însăsi, i şi au cucerit lumea! I la Timişoara într’un sat vecin. Tot aşa
cea mai mare biruire a sufletelor, după j „Christos a înviat! j în grădinărie şi cultura de grădină,
care a urmat, că sufletele biruite de j I care a luat un avânt toarte mare în jurul
faptul învierii, au biruit ca mâne ele j j Timişoarei, unde sunt firme, cari fac
rânduri şi rânduri de alte suflete, adu- i Organisaţiuni economice i afaceri de milioane pe an, din nişte
cendu-le în sinul nouei şi d-zeeştei re- i I începutul» tare modeste.
şi
ligii a lui Isus. j Inse neîntrecuţi sunt, în ceea-ce
scoale profesionale. I priveşte cultura fructelor, Americanii
Sufletele noastre a Românilor din j de vest, California, unde sunt firme
ii.
această ţară, sunt astăzi în starea de I speciale pentru anumite soiuri de mere,
îndoială, de nehotărîre, în care erau ale J Unde duc specialisările şi ocu- de pere, cireşe, caise, persece etc. de
celor dintâi credincioşi ai lui Isus, în i paţiunea cu o singură ramură ori i sute de hectare de teren, ear’ în ceea-

zilele morţii sale. Cu drept sau fără i două de producţiune, ne dovedesc ce priveşte culesul, sortatul, embala-
drept cuvânt s’a sălăşluit această îndo- j resiiltatele obţinute de diferite firme giul (pachetarea) şi utilisarea fructelor
specialiste, din care vom cita numai
ială, amorţire, în sufletele noastre, nu | ! Americanii sunt tuturor popoarelor
cercetăm. j doue caşuri. superiori; de aceea ei au reuşit în scurtă
Constatăm înse, că pe multe terene j Se luăm bună-oară numai câteva vreme se facă Europenilor o concurenţă
ale vieţii noastre publice româneşti, spe- j din cele mai neînsemnate, înse obiecte straşnică pe pieţele Europei, nu numai
cial pe terenul bisericesc şi pe cel eco­ de consumaţiunea zilnică şi de prima în grâne, cărnuri, unsori, unt, brânză-
nomic, vedem sau puncte singuratice sau necesitate. De es. comerciul cu oue. turi, ci şi în fructe proaspete, uscate
câte un colţ întreg de ţară luminat de-o Unde acum 10— 15 ani nu exista de i şi conservate.