Page 2 - Bunul_Econom_1901_14
P. 2
B U N U L ECONOM _____________ ___________________ Nr. 14_
' Pag~ 2
Tot aşa şi în industrie. Industria munelor noastre comasate în libera dis- afla înrudirea, au băgat de seamă că
mare' de fabrică şi-a transpus sediul posiţie a proprietarilor lor, ferite de unele feluri de ierburi cari creşteau
ei dela oraşele înguste şi scumpe afară ori-ce amestec şi ingerinţă din partea când-va din belşug într’unele locuri, cu
la ţearâ, unde braţele şi terenul sunt streină, şi-şi vor găsi. îndată valoarea timpul pier şi n locul lor se ivesc
relativ mai ieftine, materia primă în lor, căci între Românii cumpătaţi din altele.
apropiere şi îi stau de multe ori şi în firea lor se vor găsi şi inteligentele şi • Va să zică, atât din ceea-ce au
semnate mijloace de exploatare la dis- braţele necesare, cari să le pună în va băgat de seamă învăţaţii cât şi din îm
posiţie. De ordinar o industrie şi fa loare, braţele supranumerare vor găsi puţinarea bucatelor sămănate mai mulţi
brică naşte pe alta şi o favorisează ocupaţi une şi câştig la ei acasă, băn ani de-arîndul pe acelaşi loc, yrmează
direct ori indirect şi sporesc conside cile şi reuniunile de credit şi economii că trebue să schimbăm adeseori bu
rabil populaţiunea şi bunăstarea. vor găsi în ce anumite Întreprinderi catele unele după altele şi să le schim
obţin dividende şi beneficii mai mari,
Să luăm de ex. ce era înainte băm cu oare-care chibzuială, după oare
avuţia şi producţiunea naţională va
vreme valea Prahovei din România care legi, nu numai aşa la întâmplare-
spori considerabil şi cu ea şi bunăsta
faţă de Braşovul industrial? Astăzi nu S ’au gândit multă vreme învăţaţii
rea poporului şi inteligenţa ori pătura
judeţele Ialomiţa, Teleorman, Brăila, să afle din ce pricină nu-i prieşte ace
cultă a lui! Atunci drumurile de fer
etc. cu vastele lor moşii de multe ze luiaşi fel de bucate, dacă e sămănat
nu vor mai scoate şi alunga pe Român
cimi de ani de pogoane şi cu pămân mai mulţi ani de-arîndul pe acelaşi
din vatra şi satul lui şi nici doinele şi
tul încă virgin al lor representă bogă loc.... Lucrul să tălmăceşte astfel:
cântecele nu vor mai fi în pericol a
ţia României, ci judeţele relativ mici Ori-ce fel de bucate sug hrana
peri, de care lucru se plâng azi căr
şi sărace de munte, Prahova, Băcăul au lor din pământ, unde sunt fel de fel
turarii noştri.
angajate capitalurile cele mai multe şi de sucuri supte de rădăcini.
nutresc populaţiunea cea mai deasă.
Dar’ fiecare fel de bucate alege
Ba putem zice cu drept cuvânt, că va din pământ numai aceea ce-’i prieşte,
A g r i c u l t u r a
lea Prahovei este unicul centru indus
lăsând pe unele neatinse.
trial dintre toate ţerile locuite de O pildă: cartofii se tac mai bine
Români. Cum trebue să urmeze sămănâturile?
într’un pământ mai năsipos, asta o ştie
Dacă sămănăm pe acelaşi loc mai
La noi în Transilvania câte zecimi fie-ce plugar, fiindcă în năsip e tocmai
mulţi ani de-arîndul acelaşi fel de bu
şi sute de puteri de Cai nu sunt la ceea-ce prieşte creştere! cartofilor.
cate, vedem că de unde în anii din-
disposiţia Românilor noştri în nume
tâiu creşterea bucatelor era minunată Grânele se fac într’un pământ de
roasele cursuri şi căderi de ape, şi ce
şi era belşug la seceriş, ori la cules, Unde să poată suge p e a t r a care le
bogăţii enorme nu ascunde solul în nu
meroasele gisemente şi straturi de ma în anii din urmă bucatele nu se mai întăreşte paiul. Grânele cu paiul moale
terii prime utile, cari azi zac nefolosite fac ca la început, tânjesc, până-ce a- cad şi ne aduc numai pagube.
din causa pământurilor necomasate, a jungi vorba Românului, de »svârli cu Se înţelege dar’ că un lucru care
d’ăvălmăşiei şi a silei de câmp şi fo baniţa şi iei cu pălăria«. nu-i tocmai de folos unui fel de bucate,
loase comune, şi recte sunt ale nimă Pe de altă parte, învăţaţii cari poate prii destul de bine altuia, aşa
nui ?!! Daţi pământurile şi hotarele co- strîng fel şi fel de ierburi, pentru a le încât două feluri de bucate cari n’ău
F O I Ţ A ce s’au petrecut în zilele din urmă în aceea, că religia lor le opreşte a şedea
provincia ta ludea, au fost de aşa na la o masă cu Romanii, a mânca şi a
Isns naintea lui Filat. tură, încât cred de lipsă a le face cu bea cu ei. Am luat aceasta drept pri
noscute în toate amănuntele lor, ţie cină îndeajuns, însă am văzut de altă
Mai anii trecuţi a făcut mare zvon Cesare maiestatic; căci de loc nu m’aşi parte îndată, că cei cuceriţi sunt duş
vorba ce eşise, că învăţatul englez Dr. mira, dacă ele ar abate în altă parte mani juraţi ai cuceritorului.
Mohon ar fi dat în o archivă din Roma istoria poporului roman, şi pentru-că Aşa se pare, că între toate oraşele
peste o scrisoare, care este tocmai mi-se pare, că Zeii noştri s’au întors cucerite, Ierusalimul va fi mai greu de
scrisoarea pe care Pi lat din Pont o de cătră noi. Mai că aşi putea zice : cârmuit. Poporul era atât. de neliniştit,
trimisese din India cătră Domnul seu
blăstămată să fie ora, în care am luat încât mă temeam de revoluţiă, pentru
împăratul Tiberiu la Roma,, despre miş conducerea Iudeii dela Gratus Valerius. a cărei sugrumare însă nu aveam decât
carea ce s’a produs în jurul lui Isus • Când am sosit în Ierusalim, cel o centuriâ şi o mână de soldaţi. Am
Christos în zilele din urmă ale petre dintâiu lucru mi-â fost să dau un ospăţ cerut ajutor dela locţiitorul din Siria,
cerii sale pe pământ, în zilele cele mai
de gală, la care am învitat pe tetrar- însă m’a înconştiinţat, că abia dacă are
viforoase, ale patimilor şi judecăţii sale. chul din Galileia, pe archiereu şi alte şi el destulă armată, ca să ţină ordinea
Că scrisoarea din vorbă e adevărată multe persoane însemnate. La ora prân în provincia proprîă.
apocrifă, învăţaţii discută încă, dar’ ea zului însă nu a venit nici unul. Aceasta Intre alte întâmplări cari mi-au
este totuşi vrednică a fi cetită ca o a Vătămat adânc demnitatea mea, ca venit la cunoştinţă, unul mai ales mi-a
curiositate cel puţin. Iată cum ar fi locţiitorul puternicului Cesar. Peste lănţuit grija. S’a sculat adecă un om
sunând ea: câte-va zile m’a cercetat archiereul. Pur tinăr în Galileia, care vesteşte nişte
împăratul Tiberiu. tarea lui a fost serioasă, ce-i drept, învăţături nouă, şi ţine că el este tri
Salute Ţie, Maiestate! întâmplările însă fariseiască. Şi-a seu sat lipsa cu misul lui Dumnezeu. La început gân-
