Page 3 - Bunul_Econom_1901_14
P. 3
Nr. 14 ' BUNUL ECONOM Pag. 3
trebuinţă de aceleaşi sucuri din pământ In anul al IlI-lea pun: de a-’ţi spune cum şi de ce am făcut
pot se urmeze destul de bine unul In partea l-a, îmi rămâne trifoiu dinan. tr. aşa, şe-’ţi spun eu o vorbă, pe care te
după altul şi să dee bucate din belşug. » » 2-a, grâu; rog s’o ţii minte: trifoiul, lucerna, spar-
Pentru- asta trebue ca felul care a » » 3-a, cucuruz, ceta, îmbogăţesc pământul aşa de bine,
fost mai înainte sc nu ia din pământ » » 4-a, orz sau oves cu trifoiu. ca după ele grânele par’c’ar creşte vă
sucurile de cari au nevoe bucatele ce In anul al IV-lea pun: zând cu ochii şi se fac şi pline la bob.
urmează. In partea l-a, grâu ; Acum uită-te, bagă bine de seamă:
Deci plugarul trebue se ştie bine » » 2-a, cucuruz; In ori-ce despărţământ, grâul vine
de tot cum e mai nimerit se urmeze întotdeauna după trifoiu. Nu-’i aşa ?
» » 3-a; orz cu trifoiu;
bucatele unele după altele. Şi se vezi ce bine le-am potrivit!
» » 4-a, trifoiu.
Dar’ trebue se mai ştim un lucru: După-ce culeg cucuruzul şi taiu
Iată cum ar veni:
sunt bucate cari lasă pământul mai cocenii de pe câmp, m’apuc şi răstorn
bogat decât altele. ! cucuruziştea, fac un ogor sterp în par-
Aşa sunt bună-oară: trifoiul, lu Partea , Partea Partea Partea j tea întâia.
Anul
cerna ş. a..... In primăvară svîrl orz ori oves a-
La noi plugarii nu prea ţin seamă 1 ; 2 . 3 4 mestecat 'cu trifoiu. Va se zică prin luna
de schimbarea bucatelor,, ci în cea mai ■ Orz sau lui Cireşar eu secer frumuşel orzul ori
1 Cucuruz oves cu Trifoiu Grâu
mare parte din ţeară se pune grâu, trifoiu ! ovăsul şi am şi o minunată păşune pen
după grâu, ori grâu după cucuruz şi orz sau tru vite. Nu pot să pun coasa în tri
2 oves cu Trifoiu Grâu Cucuruz
aşa mai departe. irifo.u foiul ce-mi rămâne după ovăs, pentru-că
Dau aci o pildă de cum s’ar putea Orz sau nu-i tocmai bine încheiat. Dar’ până la
3 Trifoiu Grâu Cucuruz oves cu
face la noi, pentru-ca se mai schimbăm trifoiu anul am o trifoişte minunată şi pot dacă
Orz siu
bucatele şi deci pentru a ne mări ve A Grâu Cucuruz oves cu Trifoiu s’o brodi şi un an bun, să iau trei co-
nitul, fără se secăm, fără se slăim pă trifoiu situri din ea.
mântul. In anul al doilea al trifoiştei o sparg
....Pentru ţinuturile unde trifoiul
îmi împart moşioara în patru părţi, şi samăn grâu. Atunci să te uiţi ce grâu
piere s’ar putea potrivi următoarea schim
de-opotrivă de mari. fac eu! •
bare: cucuruz, oves cu măzăriche, grâu.
In anul I. pun: Şi tot aşa urmez şi cu celelalte
Si anume: părţi ale moşiei... fără să las ogor sterp..,.
In partea l-a cucuruz;
Anul I. Cucuruz, oves cu măzeri
» » 2-a, orz sau oves cu trifoiu; Numai aşa, numai dacă schimbăm
che, grâu;
» » 3-a, am trifoiu rămas din an. tr. bucatele unele după altele, ţinând seamă
anul II. oves cu măzeriche, grâu,
» » 4-a. grâu. ca aceea care-i mai înainte să lase pă
cucuruz; mântul priitor pentru cea care urmează,
In anul al II-lea pun:
In partea l-a, orz sau oves cu trifoiu; anul III. grâu, cucuruz, oves cu mă numai aşa ne mărim venitul, ne îmbu
» » 2-a, trifoiu răm. din anul trecut ; zeriche. nătăţim traiul.
» » 3-a grâu; Bagă de seamă, iubite plugar, ce Din cartea: „Scrisori cătră plugari",
de C. Sandu.
» » 4-a, cucuruz: plan ara făcut eu aici. Mai înainte
deam, că vrea se aţîţe poporul în con mulţimei şi să-’mi dee samă despre cele porului, şi slujbaşii pretutindeni îi ţi
tra Romei, însă m’am încredinţat în întâmplate. neau parte. Această libertate ce i-am
curând, că acest Isus Năzări neanul vor Când, după isprăvirea lucrului meu, dat’o, n’a făcut decât se aprindă pe
beşte mai mult pe partea Romanilor, m’am întors în palatul guvernial, am Jidovi, dar’ nu pe cei săraci, ci pe cei
decât pe a Jidovilor. aflat deja acolo pe Manlius, care mi-a puternici şi bogaţi. Este adevărat, că
Intr’o zi mergeam pe dinaintea spus amănunţit vorbirea tinărului. Isus le plesnea în faţă acestora toate
palatului Siioe şi în mijlocul unei mul Nici odată n’am auzit despre lu greşelile şi păcatele lor, ceea-ce după
ţimi am văzut un tinăr, care vorbea cruri asemenea acestor învăţături, nici părerea mea a fos un cuvânt mai mult
liniştit cătră popor. Acesta este Isus n’am cetit aşa ceva. Unul dintre Jidovi de a-i da lui cât mai mare libertate.
Nazarineanul, îmi ziseră însoţitorii mei. l’a întrebat, că oare se plătească îm Ii numea şerpi veninoşi şi preţuia mai
Mi-am şi gândit aceasta îndată, atât de păratului dare, şi el i-a răspuns: Daţi | mult filerul văduvei, decât mila lor în
mare era deosebirea între vorbitor si împăratului ce este a împăratului, şi gâmfată.
.. »
ascultătorii sei Perul blond-auriu si Iui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu. Mai târziu mi-s’a făcut cunoscut,
>
barba îi dedeau b înfăţişare ca de pe Pentru înţelepciunea învăţăturilor că vieaţa lui Isus şe află în primejdie.
altă lume, Părea cam ele treizeci de lui, i-am dat cea mai mare libertate N’ar fi fost întâiul cas, ca Ierusalimul
ani. Nici odată n’am văzut o fată mai deşi l’aşi fi putut aresria a trimite în se bată cu pietri pe cel ce se mărtu
i
plăcută, mai vialâ şi mai liniştită la exil în Pont, însă âceastafn.jî’ar fi fost riseşte de profet.
un om. cuviincios Romanilor, cari totdeauna s’au Ţinuta mea în privinţa aceasta a
N’am voit se-’l tulbur şi mi-am arătat drepţi. Omul acesta n’a fost nici fost întărită de Senatul din Roma, ba
urmat calea, înse am dat poruncă sub amăgitor, nici resvrătitor, şi eu l’am mi-s’a zis, că după sfîrşitul răsboiulul
stitutului meu Manlius, care ştie bine apărat, fără ca însuşi se fi ştiut poate. cu Părţii, îmi va trimite soldaţi noi
limba ebraică, se remână în mijlocul Era liber a ţinea adunări, a vorbi po pentru a mă întări. Aşa însă nesimţin-
