Page 5 - Bunul_Econom_1901_14
P. 5
Kr. 14 . ; .. : ... < BUNUL ECONOM ___ Pag. 5
un bărdaş, cum şi alţi meseriaşi. Şi tru se serveşte mai rar. Pricina de că deschis de ministrul-preşedinte Koerber
ceea-ce se poate vedea în Turnişor, petenie este, pentru-că ei în mare parte în numele guvernului.
întâlnim şi în alte comune săseşti. Cu ne lipsesc, şi neavând meseriaşi de-ai
chipul acesta* la ei ajutorul împrumutat noştri trebue să cheme în ajutor me
Limba rusească în armata
între meseriaşi şi plugari urmează în seriaşi de alt neam. Mai sunt însă o
Prusiei. Oficerii armatei prusîace s’au
mod foarte firesc, pentru-câ, s. p. - având mulţime de alte cause, cari fac de nici
pus cu totadinsul să înveţe limba ru
eu pe fratele meu bărdaş, pe vărul puţinii noştri meseriaşi nu se pot bu
sească, aşa că instructorii ruşi abia
meu zidar, pe unchiul meu măsar şi cura de sprijinul obştei româneşti. Aceste
răsbesc să deie ore tuturor câţi se a-
.pe cumnatul meu lăcătar, şi trebuind cause le vom înşira cu alt prilej.
nunţă. Guvernul încă îi îndeamnă mult
să-’mi zidesc casă, grajd şi şură, de si Pe temeiul celor spuse până aici
gur cu ei am se mă ajut. Saşii şi Un putem scoate lă iveală adevărul, că aju la aceasta, ear’ celor cari la şcoala de
gurii o şi pot face aceasta, căci ei .ău torul împrumutat între plugarii şi me resboiu fac cu succes buti examenul,
meseriaşi mulţi şi buni de tot felul, şi seriaşii noştri este slab, şi că acest aju le dă 800— 1000 de maree spese de că
nu sunt constrînşi se alerge la ajutor tor se va răspândi şi întări numai prin lătorie şi trei luni concediu, ca să că
lătorească în Rusia.
strein. înmulţirea meseriaşilor noştri de tot fe
Nu tot aşa stăm noi, cari ducem lul, meseriaşi însă unul ca unul.
mare lipsă de meseriaşi şi îndeosebi Cu cât acest timp va sosî mai cu Budapesta după confesiuni.
-de meseriaşi aevea buni. Astfel dacă rând, cu atât mai bine pentru noi. Conducătorul numărării populaţiunei Bu
ne trebue biserică sau şcoală în co dapestei a presentat primarului con
mună, ori dacă cutare vrea să-şi facă spectul populaţiunei după cofesiuni.
o casă sau altă zidire mai cum se cade, După acest conspect „capitala şi reşe
Ş t i r i d e t o t f e l u l
fără ajutorul meseriaşilor streini, acestea dinţa" are locuitori stabili: 703,440.
nu le putem sevîrşi. In asemenea îm Dintre aceştia catolici sunt 427,122;
Convocarea Sinoadelor. Pe
prejurări ne aflăm şi când e vorba se mosaici (jidani) 166,197; reformaţi: 62
ziua de 8 (21) Aprilie sunt convocate
ne agonisim fel şi fel de maşini şi mii 837; luterani: 37,170; gr.-or., unitari,
Sinoadele eparhiilor române gr.-or. în
unelte economice, cum şi alte multe mohamedani sau alte confesiuni 10,131.
Sibiiu, Arad şi Caransebeş. In sinodul
obiecte de trebuinţă. Cu chipul acesta După catolici urmează aşadar’ în rândul
archidiecesan din Sibiiu, între alte o-
plugârimea noastră este, vrend-nevrend, al doilea Jidanii, cari în 1870 formau
biecte, consistorul va presenta şi un
constrînsă în cele mai multe caşuri se 16 6% , azi însă 23.6% . In cei din urmă
proiect despre modificarea statutului
•ceară ajutorul dela streini, şi se verse 30 de ani Jidanii s’au sporit dela 44,890
fondului de pensiuni al archidiecesei.
sumedenie de bani în buzunarele ace la 166.198 suflete, aproape de patru
lora. In schimb meseriaşii streini din ori mai mult. Biserici sunt în Budapesta:
oraşe cumpără dela plugarul nostru: Congres contra beuturii. rom. cat. 27, israelite 7, reformate 6,
bucate, vite, vin, lemne, - ş. a. lucruri, Mâne, 9 Aprilie n., se va ţinea în luterane 3, gr.-or. 4, grec. cat. 1, mili
cu chipul acesta stabilindu-se un fel Viena sub preşedinţa ministrului de tare 1, baptiste 1. Cu totul 50. Servi
de ajutor împrumutat între ei. instrucţiune Harţei, al optulea congres cii divide se ţin în 12 limbi.
Cu meseriaşi români plugarul nos- contra alcoolismului. Congresul va fi
spre cer, ear’ ceea-ce s’a scris de că- ţeles mai întâiu cu Pilat. In cursul sfă- fu prins şi întreg oraşul răsuna de
trâ proroci trebue se se împlinească. tuirilor Pilat a declarat lui Herod, că urletul:
— Tinerele, i-am zis blând, tu me el socoteşte pe Isus de cel mai mare —- Răstigneşte-1! Răstigneşte-1!
sileşti să-’mi prefac rugarea în poruncă. filosof a lumii, că în vorbirile lui nu In contra lui Isus s’au aruncat trei
Aceasta o cere pacea provinciei. In vede hulă în potriva, lui Dumnezeu şi partide puternice: Herodianii, Saducheii,
cuvântările tale- aşa dar’ se fie mai este aplecat a-i da şi pe mai departe cari urau pe Isus şi voiau să scuture
multă cumpătare. Pace ţie ! libertarea cuvântului. Herod, auzind pă jugul Roman, şi Fariseii, cărora Isus li-a
— Domnul meu! răspunse Isus, rerea lui Pilat, s’a depărtat c’un zim- plesnit în faţă atâtea adevăruri crude.
eu n’am venit se vestesc răsboiu în bet amar. Lângă aceştia s’a mai adaus poporul
lume, ci pace, îndurare şi iubire. Eu Spune mai departe, cum prilegiul cel neînfrânat, care totdeauna îşi află
m’am născut în ziua, când împăratul sărbătorilor apropiate ale Paştilor a fost o plăcere în astfel de turburare.
Roman August a dat pace lumii. Pri folosit pentru aţîţarea poporului, ba au După aceasta raportul spune:
gonirea nu vine dela mine, ci eu o răpit chiar şi din scumpeturile templu Pe Isus l’au dus la Caiafa, unde
aştept dela alţii, şi din voinţa Tatălui lui. Pericolul era mare, atât de mare, Pau judecat la moarte. Apoi archiereul
meu eu o voiu purta cu răbdare. De încât fu butjucurit şi un ofiţer Roman. l’a adus Ia mine să spun asupra lui
aceea ţineţi ţie înţelepciunea lumească. Dela guvernul din Siria a cerut Pilat judecata morţii. Eu am răspuns, că Isus,
Cu aceasta a perit ca o umbră... de repeţite ori două companii de pe- ca Galilean, se ţine de Herod şi l’am
Mai departe Pilat spune, că Jidovii destrime şi o companie de cavaleriă, trimis acolo. Acest laş însă, sub cuvânt
au găsit în Herod un bun părtinitor, dar’ nu i-a sosit; a fost silit aşa dar’ că el datoreşte cu supunere locţiitoru
acesta ar fi fost gata a ucide îndată să privească în neputinţă cele ce se lui împăratului, a pus soartea lui Isus
pe Isus, însă necutezând a se pune în întâmplă. Poporul a băgat de seamă în mânile mele. Astfel a ajuns earăşi
potrivă eu Senatul din Roma, s’a în-'. starea strîmtorată a lui Pilat, căci Isus la mine.
