Page 1 - Bunul_Econom_1901_15
P. 1

Anul  II                                        Orăştie,  7/20  Aprilie  1901                                      Nr.  15















                    A B O N A M E N T E :                         O R G A N U L              II             I N S E R Ţ I U N I :
                                                    „Reuniunii  economice  în  Orăştie"     ii  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i   m o d e r a t e .
       Pe  an  4  coroane  (2  fi.)l  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)
                Pentru  R o m â n i a   15  franci.        A p a r e   î n   fle c a r e   S ă m b ă tă  i  Abonamentele  şi  inşerţiumle  se plătesc  înainte.

                                                                                              titudinile  mari  şi  perseveranţa  muncito­
                                                 I      In  grădini  merele  patule  reuşesc  i
                Organisaţiuni economice          !  perfect  la  noi  pe  la  toate  satele  şi  re-   rilor  români  şi  să  le  dea preponderanţă
                                                                                              numerică,  ear’  prin  puţinele  pretenţiuni
                                                 j  giunile  până  şi  pe  la  casele  resleţe, îm-
                           şi                                                                 ce  au,  ei  fac  o  concurenţă  straşnică
          şeoale  profesionale,                  j  prăştiate  pe  cele  plaiuri  ale  munţilor,   Ungurilor,  Săcuilor  şi  Saşilor  la  intre-
                                                   şi  ele  sunt excelente  pentru export.  Tot
                          iii.                     aşa  pe  aloeurea  cireşele,  vişinile,  nucile.   prinderile  industriale  publice,  ca  şi  la
                                                                                              cele  particulare. Maghiarisarea lor ajunge
                                                  Se  ne  întrebăm  acum,  câţi  grădinari  şi
                                                                                              în  curând  pe  a  doua  treaptă,  în  faţa
                                                   pomologi,  câţi  negustori  şi  comisionari
            Şi  ce  bogăţii  şi  comori  nepreţuite                                           durei  necesităţi  de  a-i  avea  şi  a se  pu­
                                                  de  meserie  români  sunt  între  noi,  cari
       nu  produce  şi  conţine  solul  nostru  —                                             tea  folosi  de  ei.
                                                  se  le  adune  dela  micul  şi  marele  pro­
       atât  deasupra,  cât  şi  în  interiorul  pă­
                                                   ducător,  se  le  sorteze  şi  expedieze  in    Aşa  este,  în  toate  întreprinderile
       mântului ?  Pădurile  noastre  de  stejar
                                                   centrele  mari  comerciale  din  tară  si  industriale  din  ţară  majoritatea uvrierilor
       conţin  până  la  80— 90%   stejar  verita­                                  . J   5
                                                  străinătate,  pentru  a  obţinea  mai  bune   sunt  Români,  dar’  ce  folos,  că ei nu  pot
       bil,  cel  mai  preţios  lemn  de  muncă din
                                                  preţuri  pe  ele?                           deveni  nici-odată  independenţi  şi  antre­
       Europa,  pe  când  pădurile  din  România                       *  ’    St.'’
       şi  din  unele  părţi  ale  Ungariei  abia nu­   In  industria  de  casă,  câte  produse   prenori  în  contul  şi  pe  risicul  propriu.
                                                                                              Ei  sunt  aplicaţi  mai  mult  numai în pos­
       mai  4— 5 % ,  ear’  restul  masivelor  pă­  ale  ei  nu  se  potrivesc  pentru comerciul
                                                                                              turile  mai  grele,  ordinare  şi  foarte  pu­
       durilor  se  compun  acolo  din  cer  şi  tu-   mare  şi  pentru  export,  şi  câte  din  ele
                                                                                              ţini  la  lucrările  mai  fine  şi  pur technice;
       fan,  cu  totul  improprii  de muncă şi fără  nu  sunt  compatibile de o însemnată  per­
                                                                                              ear’  în  posturile  diriguitoare,  cari  trag
       nici  o  valoare  industrială.  Si  totuşi  noi  fecţiune,  şi  totuşi  se  ne  întrebăm,  câte
                                          >
                                   )
       prin  nechibzuinţă,  sub  titlu  de  libertate   case  şi  firme  româneşti  avem,  cari  se   salariile,  indemnisaţiunile  şi  tantiemele
                                                                                              cele  grase  şi  foarte  remuneratoare,  în
       absolută  de  pădurit  şi  în  lipsă  de  bră-   se  ocupe  cu adunarea, sortarea, apretura
                                                                                              aceste  nu  se  găsesc  Români  aproape
       nişteri  şi  forestieri,  îngrijitorii de această   lor,  şi  care  se  le  dea  ultimul  lustru  şi
                                                                                              de  loc.  Capitalişti şi  antreprenori români
       avuţiă  naţională,  am  înlocuit  pe  multe   formă pentru comerciul mare?  Nici  una!!
                                                                                              in  industrie  nu  se găsesc  mai  nici-odată,
       locuri  stejarul  preţios  prin  arini  şi mes­  Trist,  dar’  aşa  este,  că  din  3  milioane
                                                                                              Şi  nici  că  se  pot  ridica  la  aceste  din
       teceni,  bradul  şi  molidul  prin  fag  pădu-   de  Români  nu  se  găseşte  între  noi nici
                                                                                              uvrieri  simpli.  Aceasta  din  unica  causă,
       cel  şi  plop,  ori  cu  nişte  ponoare,  cari   una  două  case  mari  măcar,  cari  se  se
                                                                                              că  Românilor  le  lipseşte  educaţiunea
       se  surpă  pe  noi  de  ne  îngroapă  sub   îndeletnicească  cu  aceste  perfecţionări
                                                                                              practică,  în  vederea  trebuinţelor  indus­
       mormanele  de  petriş  al  lor  fenaţele  şi   şi  exploatări  ale  producţiunei  noastre
                                                                                              triei  şi  comerciului.  Puţinele  scoale  se­
       păşunile  cele  delicate  şi  mănoase  din   naţionale.
                                                                                              cundare,  ce  le  avem,  sunt menite se dea
       vale.  Pădurile  noastre  comunale  produ­
                                                       Şi  nu  câ  Românul  nostru  ar  fi    tinerimii  noastre  educaţiunea  generală
       ceau  înainte  groşi  şi  tulpini  seculare de
                                                  neapt  în  industrie  şi  comerciu  şi  la  în­  unic  cătră  vocaţiunile  şi  ocupaţiunile  li­
       mare  valoare  intrinsecă,  azi  nu  mai dau
                                                  deletniciri  industriale.  Pe  lângă  o indus­  berale.  Şi  apoi,  ce  o  să  faci  cu  abitu-
       decât  pari,  nuiele  şi  mlăjet  şi  prea  pu­
                                                  trie  de  casă  foarte  bogată  şi  variată,  a   rientul  de  gimnasiu  în  industrie  şi  co­
       ţine  lemne  de  foc.
                                                  cărei  producţiuni  rivalisează  cu  aceea
                                                                                              merciu?  Şi  ce  să  facă  absolventul  de
            Rîurile  noastre  curg  încărcate  de   a  popoarelor  celor  mai  culte  şi  indus­
                                                                                              liceu  şi  scoale  reale  şi  ce să întreprindă,
      nomol  gras  şi  gunoiu  deja  munte  şi  de   triale,  n’avem  decât  se  întrăm  în  ori  şi
                                                                                              dacă  capitalul  şi  experienţa  îi  lipseşte?
      prin  ogrăzile  şi  satele  noastre, şi nimeni   care  fabrică  şi  întreprindere  industrială
       nu  le  împedecă  şi  abate  din  cursul  lor   dela  noi,  şi  vom  vedea  îndată,  că  ma­
      pentru  ale  sili  să-şi  lase  nămolul  gras  joritatea  uvrierilor  sunt  Români,  şi  ei
      şi  gunoiul  pe  fenaţele  şi  păşunile  noas­  sunt  mai  tenaci  şi  mai  iscusiţi totodată,    A g r ic u l t u r a
       tre,  ca  se  le fertiliseze.  îmbelşugatele  şi   căci  se  iniţiază  mai  curând  în  operaţiu­
                                                                                                               Sorgul.
       dilicioasele  noastre  păşuni  de munceluri   nile  şi  serviciile  ce  li-se  cer,  şi  tot  ei
       şi  de  munte,  ce  foloase  minime  ne dau,   dovedesc  mai  multă  tenacitate  şi perse-   Intre  plantele  de  nutreţ  se numără
      în  raport  cu  ceea-ce  ar  putea  se  dea,   veranţă.  Cu  toate  inţenţiunile vădite ale   şi  sorgul,  care  în  România  este  cunos­
      când  cuintesenţa  dibăciei  noastre indus­  iniţiatorilor,  patronilor  şi  conducătorilor   cut  sub numele de  m ă l a i u  t ă t ă r e s c ,
      triale  şi  a  experienţei  tradiţionale  se   fabricei  d’a  nu  primi  Români  şi  de-a   cum  şi  sub  numele  de  mă t ur i .    La
      concentrează  în  cuvintele:  » că  daca  ai   face  de  cele  mai  multe-ori  din  fabrici   noi  vine înainte sub numele de  t at ar că.
      vedea  cum  se  fabrică  brânza,  n’ai  mai   staţiuni  de  maghiarisare,  ei  nu  pot  să   Măturile  cele  mai  multe  ce  acum  se
      mânca  din  ea« !!                          nu  recunoască  şi  aprecieze  în curând ap­  vend  în  boite  şi  sunt  foarte  răspândite
   1   2   3   4   5   6