Page 2 - Bunul_Econom_1901_15
P. 2

Pag.  2                                             BUNUL     ECONOM                                                  Nr.  15

       în  oraşe  şi  chiar  şi  pe  la  sate,  sunt  fă­  dacă  el  se  cultivă  pentru  sămânţă  şi   lua  în  anii  buni,  calculând  2  cosituri,
       cut^  din  sorg,  ear’  mănuşa  sau  coada   mături.                                   peste  500  mâji  metrice  nutreţ  verde
       lor  e  din  lemn.                               Când  să  samănă  în  rînduri, depăr­  sau  peste  150  măji metrice nutreţ uscat.
                                                  tarea  dintre  aceste  trebue  se fie 45— 50
            In  Ardeal  se  cultivă  foarte  puţin                                                 Această  plantă  e vrednică a fi luată
                                                  cm.,  ear’  între  fire  cam  de  30  cm.  Boa­
       sorg,  numai  ici-colea  pe  de  marginea                                              în  deaproape  băgare  de  seamă  şi  a  se
                                                  bele  să îngroapă la adâncime de  3— 8 cm.
       locurilor  sămenate  cu  cucuruz.                                                      face  încercări  cu  ea  cu  deosebire în lo­
                                                        Dacă  să  samănă  pentru  nutreţ, să­  curile  unde  alte  plante  nu prea isbutesc
            In  mijlocul  Ungariei,  pe  Alfold,  se
                                                  patul  dintâi  să  poate  face,  dâr’  nu  şi   din  causa  secetei.  De  sigur  în  multe
       cultivă  în  măsură  mai  mare.  In  Româ­
                                                  săpatul  de  a  doua,  şi  adunatul  muşu-   hotare  să  âflă  anumite  locuri,  unde  ni­
       nia  încă  abia  acum  încep  a-’i  da  ceva
                                                  noiului  în  jurul  firelor nu  e de trebuinţă.   mic  n’ar  isbuti  mai  bine  decât  sorgul,
       atenţiune.  In  jurul  Bucureştilor  se  cul­
                                                  Sămânţa  sorgului  este  mai  măruntă de­   şi  nici  o  altă  plantă  n’ar  aduce  aşa ve­
       tivă  ca  plantă  de  nutreţ  pentru  bivole.
                                                  cât  a  cucuruzului.   La  un  hectar  sunt   nit  frumos  ca  el.  Agonisiţi-vă  deci  să­
            In  ţările  calde  oamenii  întrebuin­
                                                  de  ajuns  10  kg.,  dacă  sămănatul să face   mânţă  şi  încercaţi.
       ţează  boabele  sorgului  ca hrană.  La noi
                                                  cu  maşina,  în  rânduri,  15— 20 kg. dacă
       aceste  boabe  se  dau  porcilor  şi  galiţe-
                                                  se  samănă  prin  împrăştiate.                          Plantele  de  ţesut.
       lor.  Din  cotoarele  şi  spicele  sorgului să
                                                       Sorgul  de  nutreţ  să  coseşte  când       Dintre  plantele  de  ţesut,  în  ţeara
       fac  mături  şi  perii;  ear’  în  ţerile  calde
                                                  a  ajuns  la  1  metru  înălţime,  râtezându-   noastră  se  cultivă  numai  cânepa şi  inul;
       se  face  zăhar  şi  spirt.
                                                  se  mai  de  sus  ca  spicoasele.  Iii  starea   şi  chiar  şi  aceste  pe  zi  ce  merge în mă­
            Mult  mai  mare  însemnătate  însă
                                                  aceasta  el  este  ierbos,  şi  în  stare verde   sură  tot/mai  mică.   Pricina  este  a  se
       are  sorgul  ca  plantă  de  nutreţ.   El  is-
                                                  animalele  îl  mânca  cu  plăcere.          căuta  mai  ales  în  împrejurarea,  că  îna­
       buteşte  mult  mai  bine  ca  alte  plante în
                                                       Lăsat  să  se  desvoalte  deplin,  el   inte  cam  cu  o  sută  de  ani  au  început
       locurile  sărace  şi  uscate  şi  în  timp  de
                                                  creşte  înalt  ca  şi  cucuruzul.  In  vârf are   a  se  introduce  în  părţile  noastre plante
       secetă  nu  tânjeşte  ca,  s.  p.,  cucuruzul
                                                  un  tel  de  spic,  din  care  se  gătesc  mă­  de  ţesut  din  ţările  calde,  între aceste în
       şi  multe  alte  plante  de  nutreţ.   Dela
                                                  turi  şi  perii.                            locul  prim  bumbacul.  Această  plantă  a
       sorg  se  iau  2— 3  roade  pe  an.  Lui  îi
                                                       Măturile  cele  mai  fine  să  gătesc   dat  năvală  din  an  în  an  mai  mare  şi  a
       umblă  mai  bine  când nu sunt ploi multe.
                                                  din  spicele  tăiate  îngrabă  după  scutu­  cucerit  pas  de  pas  locul  cânepei  şi inu­
            Până  este  tinăr  vitele  şi  porcii  îl   rarea  floarei.                       lui;  astfel  că  azi  ţăsăturile  de  bumbac
       mâncă  cu  plăcere,  şi  vacile  şi  bivoliţele   '   Sămânţa  să  coace  în  Octomvrie. /  s’au  înstăpânit  până  şi  în  cea  mai  • de
       hrănite  cu  sorg  dau  lapte  bun  şi  mult                                           pe  urmă  colibă,  ear’  cele  de  cânepă  şi
                                                       Sorgul  de  nutreţ  parte  se  coseşte
            Pentru-ca  sorgul  se  isbutească  cât   şi  se  dă  în  stare verde animalelor, parte   in,  odinioară  singurele  întrebuinţate  la
       mai  bine,  pământul  trebue  arat  adânc   să  uscă,  pregâtindu-se  ca  nutreţ pentru   noi  pentru  gătirea  albiturilor,  mai  nu
       de  cu  toamnă,  ca  în  chipul  acesta  se  iarnă.   înspre  toamnă,  când  el  nu  s’ar   mai  ies  la  iveală.  S’ar  putea  zice,  că
       română  curat  de  burueni.                mai  putea  usca,  căci  se  uscă cu anevoe   ele  au  ajuns  a  fi  nesocotite  întocmai
            Se seamănă  pe la şfîrşitul  lui Aprilie,   şi  numai  în  căldurile  cele  mari,  să  în­  ca  cenuşotca  din  poveste.
       în  Maiu  şi  chiar  şi  în  Iunie.   Se  poate   groapă  prefăcându-se  în  nutreţ  murat   Nu  e  locul  aici  să  spunem pe lung
       semăna  în  rînduri  sau  prin  împrăştiere.   sau  se  paşte.                         şi  larg,  cum  s’a  putut  întâmpla  această
       Celelalte  lucrări  sunt  ca  şi  la  cucuruz,  De  pe  un  jugăr  catastral  să  pot  mare  schimbare,  ce  ne  costă  şi  pe  noi

                   F O I T Ă                      tră,  că  adecă  ne  hrănim  cetitorii  tot      Dl  T o r d ă ş a n u   are  meritul  de-a
                              9
                                                  cu  «reproduceri»,  şi  aproape  cu  nimic   fi  introdus  un  mijloc  foarte  eficace  în
            *
                                                   »original«.  Azi  avem  bucuria  a  putea   scopul  răspândirei  literaturii  şi  anume
              „Reproducerile".                    însemna  aici  o  voce,  care  preţueşte  ca   lectura  publică.   In  societatea  meseria­

                                                  şi  noi,  bine,  munca  noastră.   In  numă­  şilor  români  din  Sibiiu,  de  vre-o  doi
            Noi  la  »Bunul  Econom«  am  fost    rul  de  Paşti  (1/14  Aprilie)  al  «Tribu­  ani  încoace,  se  ţin  frecvente  şedinţe,
       şi  suntem  de  acea    părere,  că  dacă   nei  Poporului«  anume,  aflăm  o  foiţă  zise  literare,  unde  se  cetesc  o  sumede­
       nu  avem  se  dăm  cetitorilor  noştri  lu­  sub  titlul  de  mai  sus,  în  care  autorul   nie  de  bucăţi  literare  dintre  cele  mai
       crări  literare  originale  bune,   apoi  de­  Ch.  (Chendi)  vorbind  de  mişcarea  li­  alese,  un  procedeu,  al  cărui  resultat
       cât  să  dăm  lucrări  cât  de  pocite  nu­  terară  dela  noi,  critisează  sforţările  ce-   bun  e  inevitabil.   Dacă  în  fiecare  cen­
       mai  să  fie  »originale«,  mai  bine  să  re­  lor-ce  voesc  cu  ori-ce  preţ  a  da  ceva  tru,  în  fiecare  orăşel  sau  chiar  sat,  s’ar
       producem  din  foile  şi  opurile  literare   »original«  fie  şi  slab,  şi  laudă  chiar   urma  pilda  dlui  Tordăşanu;  dacă în  lo­
       ce  apar  în  inima  românismului,  pe  pă­  pe  Cei-ce  ca  noi  fac,  să  dai  cetitorilor   cul  numitelor  »conferenţe«  ce  se  obicî-
       mentul  mai  norocos  şi  mai  productiv   ceva  bun,  fie  şi  »reproduş«.            miiau  a  se  ţinea  mai  cu  seamă  prin
       al  României,  ca  prin  aceste  reprodu­       Dl  Ch.  îşi  sfîrşeşte  foiletonul  astfel:  »Casine«,  dar’  cari  prin  «originalitatea*
       ceri  să  poată  gusta  şi  cetitorii  noştri   Nu  voiu  încheia  reflexiunile  aces­  lor  erau  de-o  sărbezime  extraordinară,
       din  roadele  literare  alese  ce  răsar  si  tea  înainte  de  a  aminti  activitatea  in­  s’ar  accepta  pe  toată  linia  această  lec­
                                               »
       să  desvoaltă  dincolo  de  munţi,  între   teligentă  în  această  direcţie  a  doi  ze­  tură  publică  din  autorii  noştri  recunos­
       Carpaţii  superbi  şi  rodnicii  ţermi  ai   loşi  muncitori  în  agrul  culturii  noastre   cuţi,  ne-am  reînoi  şi  am  prinde  vieaţă.
       Dunării.                                   naţionale,  anume  a  dlui  Victor  Tordă-   Ajunge  să  ne  cunoaştem  bine  literatura
            Mulţi  ne-au  luat  cam  «în  zefle­  şanu  din  Sibiiu  şi  a  părintelui  Ioan  noastră;  ajunge  ca  să  purtăm  în  sufle­
       mea «  pentru  această  procedură  a  noas-  Moţa  din  Orăştie.                       tul  nostru  tesaurul  poetic  cât  îl  avem;
   1   2   3   4   5   6   7