Page 3 - Bunul_Econom_1901_15
P. 3

Nr.  15                                            BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  3

                                                      s’ar  îndeletnici sătenele noastre în timpul   toare.  Plugarii  ar  avea  unde  să-’şi  des­
          Românii  zeci şi  sute  de  milioane  în  fie­
                                                      iernii ?  Şi  unde  am  ajunge  tot  numai   facă  prisosul  cânepei  şi  inului,  şi  pânza
          care  an,  ear’  pe  celelalte  popoare  ale
                                                      dând  la  bani,  şi  pe  lucrurile,  ce  uşor   astfel  lucrată  ar  eşim ai frumoasă şi mai
          Europei  miliarde,  adecă mii de milioane.
                                                      s’ar  putea  găti  la  casă?  Sigur,  că  por­  ieftină,  aşa  că  ar  ajunge  mai  cu  înles­
          Ajunge,  credem,  se  spunem de  astădatâ,
                                                      niri  de  aceste  ne  duc  la  sărăcie,  ear’  nire  în  folosinţa  tuturor.
          că  în  ţările,  unde  nu  e  niciodată  iarnă,
                                                      aceasta  la  robie  sau  ne  îndrumă  pe        încât  pentru  cultura  proprie  a  câ­
          în  patria  bumbacului,  această  plantă  is-
                                                      calea  pribegiei  la  America  şi  în  alte   nepei  şi  inului  ar  fi  multe  de  zis.  To­
          buteşte  de  minune,  şi  de  aceea  se  cul­
                                                      părţi.                                     tuşi  de,  astădată  ne  restrîngem  la  câ­
          tivă  hotare  aproape  întregi  cu  bumbac.
                                                           Aceasta  e  pricina,  că  în  anii  din   teva  îndrumări  mai  de  frunte
          Fiind-că  el  să  produce  în  mare  măsură,
                                                     urmă  cârmuitprii  ţării  noastre  au  venit     Anume:  este  de  dorit,  este  nea­
          fiind-că  nu  trebue  topit  ca  cânepa  şi
                                                      la  gândul  de  a  încuraja  cultura cânepei   părat  trebuincios,  ca  acolo  unde femeile
          inul,  şi  nu  cere  nici  alte  câteva  lucrări
                                                     şi  inului  prin  înfiinţarea  de  fabrici,  cari  noastre  se  îndeletnicesc  cu  cultura  inu­
          trebuincioase  acestor  plante,  chiar  şi  a-
                                                     să  prelucre  aceste  plante,  fie  ca  ţăsături,   lui  şi  cânepei,  să  urmeze  a  se  îndelet­
          dus  de  peste  mări  şi  ţări,  se  vinde mai
                                                     fie  ca  funii  şi  altfel.  S’au  înfiinţat  atari   nici  şi  pe  mai  departe  în  măsură  mai
          ieftin  ca  cânepa  şi  inul.  La  această ief-
                                                     fabrici  în  părţile Crişurilor,  în  partea de   mare  ca  în  timpul  din  urmă.   Şi  din
          tinătate  contribue  şi  împregiurarea,  că
                                                     miază-noapte  a  Ungariei,  şi  în  anul  a-   cânepă  şi  din  in  să  aleagă  şi  cultive
          să  scarmână,  toarce  şi  ţese  cu  ajutorul
                                                     cesta  în  Ardeal,  şi  anume  în  Săcuime.  soiurile  cele  mai  alese  şi  mai  spornice.
          maşinilor,  şi  numai  tortul  de  bumbac,
          cumpărat  de  sătenele  noastre,  mai  a-        Noi  însă,  fără  a  aştepta  să ne cadă   Să  se  facă încercare cu  s ă m â n ţ a  inu-
          junge  în  răsboaele  de  rînd,  în  cari  se   porumb  fript  în  gură,  trebue să ne  gân­  1 u i  d e  R i ga.  Acest  soiu  este  cel  mai
          lucră  cu  migală  mult  mai  multă  decât   dim  bine  ce  facem,  să  ne  răzimăm  pe   căutat  în  lumea  întreagă.  Ear’  din  fe­
          în  răsboaele  perfecţionate,  adecă mai cu   puterile  noastre  şi  cu  nădejde, în  D-zeu,   luritele  soiuri  de  cânepă  să  se  facă  în­
          iscusinţă  făcute.  Dar’  pe  lângă  ieftină-   să  ne  punem  pe  lucru, cultivând cânepă   r- cercare  cu  c â n e p a  i tal i ană.
          tate  ţesăturile  de  bumbac  au  ajuns  să   şi  in barem pentru trebuinţele  casei, dacă                       R omul  Simu
          se  înstăpânească  şi  mai  mult  prin frum-   nu  şi  de  vânzare,  şi  tot  ce  se  poate
          seţa  lor.  In  privinţa  trăiniciei  bumbacul   găti  din  aceste  plante  să  se  gătească
          nu  ajunge  nici  pe  departe  cu  cânepa şi   la  casă.                                            S t u p ă r i t
          cu  inul.  Dar’  şi  ţesăturile  din  aceste     Să  agonisim  resbpae  mai  spornice
          plante  sunt  destul  de  frumoase, cu  deo­  ca  cele  de  azi,  şi  cari să facă pânza mai   Ţineţi  socoteală  de  vîrsta  matcei!
          sebire  cele  de  in,  astfel  că  ele ar putea,   lată.                                    Stupârii  pricepuţi  ştiu,  că  bunăta­
          şi  ar  trebui  să-’şi  recâştige  earâşi  ba­   De  asemenea  să  stăruim pentru in­  tea  stupului  atîrnă  în  mare  parte  dela
          rem  o  parte  din  locul perdut.  Cămeşile   troducerea  furcilor  cu  roată,  mult  mai   destoinicia  matcei,  şi  destoinicia  aces­
          de  purtat,  ismenele,  cioarecii  de  purtat   spornice  ca  cele  obicinuite,  ca  astfel  să   teia  dela  vîrsta  ei.  In  anul  întâiu  şi  al
          pentru  vară,  feţele  de  masă  şi  de  pe-   înlesnim  prelucrarea  .cânepei  şi  inului.  doilea  matca  de  obiceiu  eşte  în  plină
          rini,  lepedeauăle,  merindeţele,  sacii,,  de­  De  sine  se  pricepe,  că  întemeiarea   putere,  In  acest , timp  eâ  e  foarte  spor­
          sagii,  apoi  funiile  ş.  a.  lucruri,  este  în   de  fabrici  pentru  torsul  şi  ţesutul  câ­  nică  la  ouat  şi  depune  peste  vară  câte
          folosul  poporului,  se  şi-le  gătească  din   nepei  şi  inului  ar  încuraja  şi  în  părţile   2000— 3000  ouă  la  zi.   Prin  mulţimea
          cânepă  şi  in.  Căci  la  din  contră,  cu  ce  noastre  cultivarea  acestor  plante  folosi-  ouălor,  albinele  să  înmulţesc  repede,


          ajunge  se  cunoaştem  şi  vorbim  limba         E  într’adevăr  trist.  Ne  vine  să  ne   era  nestatornică.  Cerul  se  învălise  întreg
          dulce  în  care  au  scris  căpeteniile  scri­  întrebăm:  ce  vieaţă  sufletească  trăeşte   în  nori  puhavi  şi  albi;  din  când  în  când
          surilor  noastre poetice  şi  prosaice,  ajung   lumea  noastră  românească ?  Ziarele  po­  se  lumina  şi  atunci  albastrul  lui  se
          toate  astea,  pentru-ca  se  nu  ne  mai   litice  să  plâng* că  nu  pot  exista.  Revis­  arăta  printre  norii  împrăştiaţi  curat  şi
          fie  teamă  de  nici  o  desnaţionalisare,   tele  literare  nu  sunt  cetite..  Foaia  pe­  desfătat,  ca  un  ochiu  frumos,  Stăteam
          pehtru-ca  se  fim  imuni  faţă  de  ori-ce   dagogică  din  Sibiiu  a  trebuit  să  moară.   tăcut  şi  mă  uitam  în jur.  Frunzişul  abia
          agresiune  şi  atentat  la  vieaţa  noastră   «Foaia  economică«  a  lui  Moţa  n’are   se  mişca  deasupra  capului  meu  şi  după
          naţională...                               peţitori.  Ei  bine,  ce  cetesc,  ce  fac,  ce   bratecul  lui  puteai  cunoaşte  luna  în
            j                 '   ,
               Părintele  M o ţ a   pe  de  altă  parte   gândesc  Românii  noştri?   Sau  nu  mai   care  te  aflai.  Nu  era  tropotul  vesel  şi
         ’şi-a  propus  a  înjgheba  la  Orăştie,  în   cetesc,  nu  mai  fac,  nu  mai  gândesc  rîzând  al  primăverii,  nici  şopotul  mola­
          Orăştia  cea  odinioară  atât de  vestită  prin   nimic?                               tic  şi  gureş  al  verii,  nici  îngăimatul
          întâiele  tipărituri  în  limba  română,  ce                                           sfiicios  şi  răcoros  al  toamnei  târzii,  ci
          se  sevîrşeau  acolo,  un  nou  centru  cul­                                           era  un  murmur  adormitor,  pe  care  dea-
          tural.  La  «Bunul  Econom®  d-sa  a  adaus         In  ta 1ni r ea                    bia  îl  puteai  distinge.   O  boare  legăna
          o  parte  literară  zisă  »Spicuitorul«,  în                   de                      vîrfurile  copacilor.  Lăuntrul  dumbrăvii,
          care  spicuieşte  din  revistele  şi  cărţile         IVAN  TURGHENIEF                 muiat  de  ploaie,  schimba  mereu  feţe.
          apărute  în  România,  lucruri  bune  si                                               după-cum  se  întâmpla  ca  soarele  să
          foarte  potrivite  ca  hrană  sufletească.       Intr’o  zi  de  toamnă,  pe  la  mijlocul   lucească  sau  să  fie  acoperit  de  nori;
          Aflu  acum,  că  nisuinţele  dlui  Moţa  sunt   lui  Septemvrie,  mă  nimerisem  într’o   uneori  se  lumina  dumbrava  întreagă,
          foarte  puţin  încurajate,  că  ziarul  eco­  dumbravă  de mesteacăn?..  Din  zori  ploua   ca  şi  când  tot  coperişul  ei  ar fi  zimbit;
          nomic  ce  redactează,  împreună  cu  adau­  ţnerunt.  Câte  odată  ploaea  se  îngâna   atunci  trunchiurile  subţiri  ale  mestea-
          sul  literar,  sunt în  pericol  de  existenţă...  cu  razele  calde  ale  soarelui;  vremea  cânilor  împrăştiaţi  se  înveleau  de-odată
   1   2   3   4   5   6   7   8